Actualitate La zi Social

ABCH Giurgiu: “Ce ştim şi ce nu ştim despre cancer!”, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului

Giurgiu, 3 februarie 2017

COMUNICAT DE PRESĂ
ABCH Giurgiu: “Ce ştim şi ce nu ştim despre cancer!”
Tema abordată şi în acest an este “Planul naţional de Oncologie” – Prioritate în strategia sistemului de sănătate din România.
 
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului –  4 februarie, în data de 3 februarie, la Giurgiu, Asociaţia Bolnavilor de Cancer şi Hepatită Giurgiu, asociaţie membră a Federaţiei Bolnavilor de Cancer din România, a marcat evenimentul printr-o dezbatere cu tema „Ce stim si ce nu stim despre cancer”.
La eveniment au luat parte medici, asistenti medicali scolari, asistentii comunitari si mediatorii sanitari, care, prin grija preşedintei ABCH Giurgiu, Georgiana Creţu, au luat act despre preocupările Federaţiei în scopul eliminării neajunsurilor din domeniul sanitar şi în special cele din domeniul oncologiei. De asemenea, Georgiana Creţu a prezentat strategiile propuse în vederea elaborării Planului Naţional de Oncologie.
“Cu peste 50.000 de decese cauzate de cancer într-un an, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană. Şi la Giurgiu, datele statistice sunt îngrijorătoare. Din cele 3.000 de decese înregistrate pe boli cronice, 700 au avut drept cauză cancerul. Plecând de la aceste cifre, considerăm că este important să existe un plan concret de control al cancerului, care să cuprindă toate sferele specifice acestei afecţiuni. Astfel vom putea limita proporţiile acestei boli, în sensul creşterii gradului de informare, sceening, îngrijiri medicale, acces la terapie şi paliatie”, a declarat Georgiana Creţu, preşedinte ABCH Giurgiu.
În concluzie, evenimentul a fost şi un bun prilej pentru cei peste 30 de participanţi de a-şi însuşi noile modalităţi de abordare ale acestei maladii, pentru a veni în sprijinul pacienţilor din comunităţile unde profesează.

Iată care sunt strategiile propuse în Planul Naţional de Oncologie:
 

  • Accesul tuturor pacientilor la tehnici de diagnostic si tratament de ultima generatie.

 

  • Completarea numărului existent insuficient de aparate de diagnostic imagistic şi de urmărire a evoluţiei cancerelor (IRMN, CT, PETCT) şi completarea adecvată a resurselor umane, astfel incat timpul de asteptare al pacientului sa fie cat mai redus favorizand accesul rapid la tratament.
  • Desfiinţarea tuturor aparatelor “Cobalts” si inlocuirea acceleratoarelor expirate cu aparate noi , moderne de ultima generatie.
  • tratament care sa fie personalizat şi urmărit în timp de o echipa multidisciplinara, cu accent deosebit pe reabilitare-reintegrare- versus paliaţie cu creşterea calităţii vieţii bolnavului cronic de cancer.
  • Dezvoltarea unor programe de nutritie oncologica
  • Infiintarea si dezvoltarea in cadrul Institutelor Oncologice dar si a Spitalelor care au centre de oncologie a centrelor de psihologie a pacientului si a apartinatorilor acestuia, prin colaborarea cu asociatiile locale de pacienti.
  • Facilitarea îngrijirii şi a supravegherii pacienţilor diagnosticaţi cu cancer, printr-o mai bună integrare a medicilor generalişti în reţeaua de îngrijire în oncologie.
  • Dezvoltarea, în cadrul structurilor de oncopediatrie si nu numai, a sprijinului acordat familiilor şi aparţinătorilor, prin sustinerea asociatiilor de pacienti.
  1. Profilaxia Primara:
  • programe de educatie sanitara si de preventie in ceea ce priveste controlul fumatului, alcoolului, obezitatii, sedentarismului in randul populatiei prin infiintarea unor programe care sa promoveze stlul de viata sanatos prin programe de nutritie si educatie sportiva.
  1. Profilaxia Secundara:
    • continuarea actualelor programe de screening primar citologic. Babeş-Papanicolau pentru cohorta de femei la risc cu vârste cuprinse între 25-34, urmat de triaj HPV al displaziilor depistate, și screening primar HPV pentru cohorta de femei la risc cu vârste cuprinse între 35-64 de ani cu triaj citologic al rezultatelor cu titru pozitiv.

 

  • Screeningul cancerului de col uterin ca o primă prioritate pentru România, datorită mortalităţii care în ţara noastră este de departe pe primul loc în Europa.

 

  • Elaborarea de programe pilot regionale si studii de fezabilitate pentru Sanatatea Femeii in care sa intre cohorta de femei la risc pentru cancerul mamar pentru cancerul colorectal.
  • Programe pilot si dstudii de fezabilitate in care sa intre cohorta de barbati la risc de cancer pulmonar sau chiar cu cancer pulmonar depistat in stadii timpurii.
  1. Registrul National de Cancer :
  • ducerea la bun sfârşit a reorganizării Registrelor Teritoriale de Cancer care ar trebui finantate in continuare dar si corelate cu cele existente. Registrele Regionale existente, ar trebui  in continuare sustinute prin training şi susţinere cu investiţii servere şi soft pentru registrele regionale inactive ( identificarea de resurse pentru investiţii în infrastructură, networking al laboratoarelor de anatomie-patologică, definirea registrelor instituționale de cancer, raportarea rețelelor regionale care nu au Registre active către Registrele în funcție, etc .
  1. Masuri pentru mangementul reintregrarea pacientului in societate
    • Asigurarea pentru toţi bolnavii a unei vieţi active,cât mai aproape  de normal, fără a fi marginalizaţi social
    • Favorizarea integrării profesionale, menţinerea locului de muncă şi întoarcerea la locul de muncă pentru pacienţii cu cancer sau cu o altă boala invalidantă.
    • Facilitarea rămânerii la domiciliu a pacienţilor printr-un acces mai uşor la îngrijirile şi ajutorul la domiciliu.
    • Facilitarea asistării copiilor bolnavi de către parinţii lor, prin ameliorarea drepturilor de ajutor existente, care nu sunt satisfăcătoare.

 

  • Favorizarea prezenţei asociatiilor de pacienţi şi de utilizatori în spital, desemnând un cadru de intervenţie în mediul intraspitalicesc

 

  • Întărirea rolului asociaţiilor de pacienţi şi a celor de părinţi ai copiilor bolnavi în cercetarea clinică. Încurajarea dezvoltării, oraganizate de către asociaţiile de pacienţi, a locurilor de informare şi de suport pentru pacienţi şi familiile lor în interiorul spitalelor
  1. Masuri care sa ajute la formarea si creearea unor profesionisti in oncologie: cadre medicale, asistenti, infirmieri, voluntari.
  • Reforme necesare formării a unui număr mai mare de profesionişti cu competenţe în luarea ingrijirea si luarea în evidenţă a pacienților cu cancer.
  • Inființarea de posturi de asistenţi, asistenţi – şefi de clinică şi de şefi de clinică în serviciile formatoare în cancerologie (oncologie medicală, radioterapie, specialităţi de oncologie) dar de asemenea în chirurgie oncologică şi anatomopatologie.
  • mai bună organizare a formării medicale continue în oncologie prin creerea unor cursuri de perfecţionare şi actualizare a cunostinţelor  tuturor medicilor, incluzând medicii care îşi desfaşoară activitatea în centre de oncologie.
  • Favorizarea dezvoltării activităţilor profesiilor paramedicale, în special ale infirmierilor în domeniul cancer, atât în cadrul instituţiilor publice şi private cât şi în libera practică
  1. Masuri care sa duca la o  mai bună coordonare a cercetării în oncologie.
  • Oferirea unui impuls puternic cercetării în domeniul cancer, prin definirea unei strategii naţionale de cercetare şi a unei strategii de finanţare care să o sprijine pe prima.
  • Cercetarea in cancer sa fie dezvoltata pe Biologie şi genomică funcţională, Cercetare clinică: evaluarea strategiilor terapeutice, medicale, chirurgicale, radioterapeutice şi a studiilor populaţionale .
  • Promovarea celor mai noi tehnologii la cel mai înalt nivel internaţional de excelenţă, în special în noile domenii, începând cu revoluţia genomică şi în ştiinţele sociale şi economice.Implicarea asociatiilor de pacienti in programele si proiectele care au la baza studii clinice, de cercetare.

 

Print Friendly, PDF & Email

Știri asemănătoare

Lasă un comentariu

*Folosind acest formular ești de acord cu politica noastră de confidențialitate!