Conflictul judeţ versus municipiu pe tema extinderii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară(ADI) „Sănătate asigurată prin apă curată” pare a fi fără sfârşit. Primarul de Giurgiu nu vrea să primească în ADI-ul existent şi alte comune, şeful de la judeţ spune că înfiinţarea unuia nou n-ar ajuta unităţile administrativ-teritoriale în proiectele lor de apă-canal, pentru că nu ar fi eligibile- depuse prin noul ADI. Nicolae Barbu spune că apără interesele municipiului, Vasile Mustăţea îl contrazice, susţinând că refuză practic 6 milioane de euro ce ar reveni oraşului Giurgiu prin implementarea unui nou mare proiect european.
Într-un articol publicat marţi, 22 aprilie, vă relatam faptul că cei din grupul consilierilor municipali ai PNL au cerut o şedinţă extraordinară, pe 25 aprilie, în care punctul pe ordinea de zi să fie tocmai cel legat de lărgirea ADI-ului din care face parte şi municipiul Giurgiu. Un proiect pe care liberalii din Consiliul Municipal se străduiesc încă de anul trecut să-l aducă în dezbatere şi, ulterior, spre votare. Este vorba despre aderarea la ADI-ul înfiinţat în 2007 a 29 de comune care, împreună, să depună şi să câştige proiecte de apă-canal.
Primarul municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu, a declarat, în repetate rânduri, că nu este de acord cu aşa ceva, că preţul apei ar putea creşte la 9 lei, de la 5,3 lei cât este în prezent, şi că solicitanţii, adică CJ şi comunele respective, să-şi facă un alt ADI.
În conferinţă de presă, miercuri, 23 aprilie, şeful CJ Giurgiu, Vasile Mustăţea, a prezentat un document primit de la Ministerul Mediului în care este specificat clar faptul că, pentru următorul exerciţiu financiar 2014-2020, nu vor fi declarate eligibile proiectele(inclusiv pe apă-canal) depuse din partea unor nou-înfiinţate Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară.
„Se încearcă doar blocarea unui proiect pentru judeţ, dar şi pentru municipiu. Domnul Barbu nu mai pune la socoteală faptul că municipiul pierde 6 milioane de euro. Au trecut 2 ani de când dl. Barbu este primar şi nu a elaborat niciun proiect cu o valoare de 6 milioane de euro”, a spus Mustăţea.
El a amintit de intenţia mai multor primari din Giurgiu de a adera la un ADI din Ilfov, dar se pare că au renunţat din acelaşi motiv. N-ar mai fi avut sens, pentru că nu i-ar fi ajutat cu nimic. Vasile Mustăţea a acuzat de rea intenţie atât conducerea PSD Giurgiu, cât şi pe prefectul de Giurgiu, Lavinia Crişu.
„Au realizat că au greşit trimiţând primarii la Voluntari şi doresc să nu se realizeze nici masterplanul Consiliului Judeţean, iar domnul Barbu nu poate condamna un întreg judeţ la subdezvoltare”, a mai declarat Mustăţea, susţinând că a trimis la Ministerul Mediului un document privind situaţia de la Giurgiu şi în acest caz. De asemenea, el a avertizat că ar putea face sesizări chiar la Bruxelles. Pentru că, spune şeful CJ Giurgiu, o unitate administrativ-teritorială care blochează posibilitatea altor primării să acceseze fonduri europene, le-ar putea retura pe cele obţinute anterior pe un domeniu similar. Iar în cazul nostru este vorba despre marele proiect de apă-canal, în urma căruia în municipiu au ajuns peste 52 de milioane de euro, iar masterplanul CJ şi aderarea altor comune la ADI reprezintă, în fapt, o a doua etapă a aceluiaşi proiect, susţin cei din conducerea Consiliului Judeţean.
Cătălina Sfetcu
