Actualitate Comunicate Cultură Economic Important La zi Național Pixu' corect Politic Social

Dumitru Beianu își propune proiecte ambitioase pentru urmatorul mandat: INFRASTRUCTURA

Dumitru Beianu își propune proiecte ambitioase pentru urmatorul mandat: fie că vorbim despre mult-așteptatele rețele de gaze naturale în mediul rural, reabilitarea integrală a Spitalului Județean de Urgență sau cadastrul general al județului, vorbim despre proiecte vitale în domeniile care afectează profund viața de zi cu zi și, deopotrivă, oferă speranța unui viitor prosper pentru toți giurgiuvenii!

In articolul de faţă, vom vorbi despre INFRASTRUCTURA:

1.Transport

Pentru dezvoltarea unei economii locale care să genereze locurile de muncă aşteptate, cât şi pentru accesibilitatea şi confortul comunităţii, infrastructura de transport are un rol fundamental. Indiferent că vorbim de domeniul de activitate preponderent, agricultura, sau de toate celelalte care compun economia judeţului Giurgiu, este obligatoriu să considerăm, în continuare, infrastructura de transport ca o prioritate “zero” a Consiliului Judeţean Giurgiu.

În privinţa transportului feroviar, domeniu în care Consiliul Judeţean nu are atribuţii legale, sunt imperative toate demersurile posibile pentru construcţia podului de cale ferată de la Grădiştea, a cărui prăbuşire, în 2005, a afectat grav multe domenii de activitate ale judeţului Giurgiu. Totodată, construirea unui nou aeroport în zona de sud a capitalei, pe teritoriul administrativ al judeţului Giurgiu, trebuie susţinut pe toate căile legale, importanţa acestei investiţii private pentru economia judeţului, implicit pentru piaţa locurilor de muncă, fiind covârşitoare. Corelând, în 2012 exista preocupare în cadrul Consiliului Județean Giurgiu pentru elaborarea unui studiu de prefezabilitate care să releve posibilitatea realizării, juridic, tehnic şi economic a unui tren uşor care să transporte călători de la Russe şi Giurgiu la un viitor aeroport, localizat în zona de sud a capitalei.  Dacă sunt identificate finanţări europene pentru asemenea proiect, el va trebui reluat.

Dacă până în 2008, drumurile judeţene aveau o stare de viabilitate deplorabilă, dupa această dată situaţia s-a schimbat radical. Cu fonduri din bugetul propriu sau de la bugetul naţional au fost reabilitate foarte multe tronsoane din reţeaua de drumuri judeţene (DJ 401, 401A, 401B, 404, 412, 412A, 412B, 412C, 412D, 413, 503A, 504, 504A, 505, 507, 601, 601D, 602). De asemenea, pe programe europene, POR sau RO-BG, s-au obţinut finanţări pentru toate cele 4 proiecte depuse de instituţie (POR: DJ 411, DJ603, Progr. RO-BG: DJ 503, DJ 503A, respective DJ 504, 504A. Date fiind fondurile europene alocate la nivel naţional pentru infrastructură rutieră, succesul de 100% pentru proiectele depuse se datorează profesionalismului echipelor implicate şi realismului în evaluarea şanselor de câştig (patru proiecte finanţate pentru judeţul Giurgiu fiind un obiectiv maximal, posibil în perioada 2008 – 2013).

Pentru etapa următoare, deoarece din judeţul Giurgiu a fost depus un număr relativ mare de proiecte de infrastructură rutieră care vizează fonduri europene, este greu de estimat care vor fi proiectele finalizate şi, prin extensie, priorităţile viitorului mandat. În ceea ce priveşte proiectele depuse pentru finanţare de Consiliul Județean, cele mai importante sunt cele aferente modenizării DJ 503 (Giurgiu – Toporu), DJ 503A (Ghizdaru – Izvoarele – Răsuceni – limita jud.Teleorman) şi 504 (Giurgiu – Putineiu – limita jud. Teleorman), DJ 601 (MaluSpart – Roata de Jos – Mârşa – limita jud. Teleorman). În situaţia fericită a obţinerii finanţării pentru cât mai multe proiecte depuse, este obligatorie programarea implementării, tinând cont de situaţia împrumuturilor contractate de Consiliul Județean Giurgiu pentru cofinanţarea proiectelor anterioare. Reevaluarea situaţiei creditelor, foarte probabila refinanţare a lor, poate prelungi perioada de implementare a celor mai mari asemenea proiecte dincolo de 2020, dar în limita regulii „n+3”, ceea ce nu va genera corecţii sau penalităţi pentru autoritate.

Dar, în orice variantă a volumului finanţărilor proprii disponibile, rămân în programul investiţiilor noi, asociat capitolului lucrărilor de reparaţii şi întreţinere,  următoarele obiective:

1.1. Investiții

  1. Municipiul Giurgiu – Modernizare tronson şosea de centură
    Motivație:
    – principalele motive pentru modernizarea acestor drumuri, realizate in perioada 2008 – 2012, sunt date de nevoia decongestionării rutelor de transport care aglomerează municipiul şi, odată cu viabilizarea zonelor adiacente, crearea unor spaţii libere generoase,pretabile pentru producţie şi servicii, disponibile firmelor locale şi nu numai;
    Valoare estimată (EUR): 5.000.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2022;
    Observații: pentru cel mai important tronson,DN5 – Vamă, a existat hotărâre de preluare în administrarea Consiliului Județean, contract de execuţie semnat în 2011 şi ordin de începere a lucrărilor, toate anulate în 2013. Ţinând cont de intersectarea cu DJ 507, se impune revenirea la situaţia menţionată.
  2. Orașul Bolintin-Vale – Reabilitare DJ 601
    Motivație:
    – 
    sectorul de drum aferent localităţilor Bolintin-Vale, Roata de Jos și Mârşa are un grad de uzură accentuat, inclusiv datorită lucrărilor din subteran. Trebuie realizat, în paralel, un sistem de colectare ape pluviale,  podeţe la proprietăţi şi trotuare;
    Valoare estimată (EUR): 2.500.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2024;
    Observații: există un contract în derulare, în portofoliul Consiliului Județean din 2011, pentru această lucrare. Nu a fost considerat o prioritate pentru finanţare, dar se impune să devină, în următorii ani.
  3. Orașul Mihăilești – Reabilitare DJ 412A
    Motivație:
    – 
    DJ 412A reprezintă o centură extinsă a capitalei, cu un grad de viabilizare afectat de lipsa lucrărilor de întreţinere. Traversând localităţile Mihăileşti, Buturugeni şi Grădinari, poate imbunătăţi radical, ca urmare a reabilitării, toate funcţiunile date de traficul auto ,colectare ape pluviale prin casete acoperite, extindere spaţii verzi, intrări în proprietăţi şi trotuare;
    Valoare estimată (EUR): 5.000.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2024;
    Observații: proiect în completarea celui depus de Consiliul Județean pe POR, avand ca obiectiv modernizarea DJ 412A de la Adunații Copăceni pană la Mihăileşti.
  4. DJ 412 – DN 5
    Motivație:
    -investiţie ce trebuie finanţată din bugetul alocat de Ministerul Dezvoltării, considerată, în ultimii ani, neimportantă. Reprezintă o legătură directă între zona Prundu – Colibaşi;
    Valoare estimată (EUR): 2.000.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2024;
    Observații: soluţia tehnică pentru tronsonul ce va parcurge malul stâng al Argeşului trebuie să ţină cont de traficul greu generat de balastierele din zonă.
  5. DJ 412B
    Motivație:
    -aglomerările dese constatate pe DN6 fac oportună identificarea unor rute alternative Clejani – Bucureşti;
    Valoare estimată (EUR): 2.000.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2024;
    Observații: tronsonul cuprins între DN 61 şi Sterea a fost modernizat în 2008.
  6. DJ 412D
    Motivație:
    – susţinerea pentru modernizarea acestui drum judeţean, clasat în 2010, este dată de gradul ridicat de periculozitate al rutei alternative din DJ 601, Bolintin vale – Crevedia Mare, dar şi de necesitatea amenajării acccesului la Schitul Bolintin-Vale.
    Valoare estimată (EUR): 2.000.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2024;
    Observații: această investiţie face parte dintr-un contract de execuţie semnat în primăvara lui 2012, pentru un pachet de 5 drumuri judeţene: 404, 412D, 601 (Malu Spart – Bolintin-Deal), 601D.
  7. DJ 505
    Motivație:
    – păstrând ca reper silozul Chiriacu şi calea ferată existentă, DJ 505 străbate Câmpia Burnazului şi reprezintă cea mai importantă rută de deserventă pentru activităţile agricole din întreaga zonă. În lipsa acestei căi de acces modernizate, transportul produselor agricole, dar şi a imputurilor folosite în agricultură, va fi susţinut de reţeaua de drumuri judeţene şi comunale;
    Valoare estimată (EUR): 2.000.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2024;
    Observații: pentru demararea acestei lucrări, a fost executat un studiu de fezabilitate, existent în portofoliul Consiliului Județean. Nici măcar iniţiativa de asociere a comunelor Gogoşari şi Putineiu, pentru modernizarea unui tronson din acest drum judeţean (proiect realizabil cu finanţare europeană) nu a fost încurajată.

1.2. Întreținere și reparații

Lucrările de investiţii, solicitate si foarte necesare, trebuie să fie completate de categoria lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, în special pentru drumurile modernizate dupa 2008, în număr foarte mare, a căror durată de viabilitate ar fi trebuit monitorizată. Toate lucrările de modernizare au propus ca soluţie tehnică aplicarea de covoare asfaltice bituminoase. Este ştiut că oxidarea structurilor asfaltice conduce la rigidizarea acestora, urmată de apariţia fisurilor, faianţărilor şi ulterior de ruperi şi apariţia gropilor.

Specificităţile constatate în reţeaua drumurilor judeţene conduc la inventarierea următoarelor categorii de lucrări necesare:
– tăierea şi toaletarea acostamentelor;
– întreţinerea şi amenajarea şanţurilor pentru preluarea apelor pluviale;
– colmatarea fisurilor;
– realizarea de tratamente bituminoase simple sau duble;
– plombarea gropilor apărute în carosabil, inclusiv în sezonul rece;
– frezarea şi înlocuirea stratului de uzură;
– plantarea şi întreţinerea perdelelor de protecţie în zone în care curenţii hibernali transversali creează troiene pe drumurile publice.

Reţeaua drumurilor aflate în domeniul public al judeţului Giurgiu însumează peste 500 km, costurile estimate pentru întreţinerea anuală fiind de 5 000 000 lei. De la falimentul societăţii „Drumuri şi Poduri” în 2006 până în prezent, alocări către firme de construcţii influenţează aceste costuri care, în condiţiile unei dotări corespunzătoare proprii, ar putea scădea cu 10 – 20 %. Este unanim acceptat că menţinerea reţelei de drumuri existente la standarde tehnice corespunzătoare reprezintă o preocupare prioritară pentru administraţiile de drumuri, iar pe de altă parte, fondurile reduse limitează numărul lucrărilor de reparaţii şi reabilitări, astfel încât degradările se accentuează şi, implicit, cresc foarte mult costurile necesare întreţinerii.

În acest context, este necesar realizarea unui echilibru între programul de activităţi de întreţinere şi reabilitare necesare şi cele realizabile. Soluţia eficientă, în condiţiile fondurilor limitate, o reprezintă utilizarea Sistemului de Administrare Optimizată a Drumurilor: Pavement Management System (PMS). Sistemul PMS utilizează diferite strategii în vederea stabilirii politicii de reabilitare şi întreţinere a unui sector de drum, a unui drum sau la nivelul întregii reţele de drumuri.

Sistemul de administrare optimizată a drumurilor (PMS) oferă posibilitatea adminstratorilor de drumuri de a şti care este starea tehnică a reţelei de drumuri, unde sunt necesare intervenţii, când este momentul să se intervină, care sunt lucrările prioritare şi care este modul de alocare a resurselor bugetare existente, precum şi influenţa asupra creşterii costurilor lucrărilor de întreţinere datorată neexecutării acestora la timpul optim. Pe baza modelelor de evaluare a comportarii structurilor rutiere, din cadrul sistemului PMS, se estimeaza starea tehnica a drumurilor pe parcursul întregii perioade de analiza. Pe baza unor criterii tehnice și economice (minimizarea costurilor administratorului, maximizarea beneficiilor utilizatorilor etc.) și respectand anumite constrangeri bugetare sunt analizate diferite strategii de reabilitare, în funcție de starea tehnică a drumurilor analizate. Rezultatele analizei sunt concretizate în prioritizarea intervențiilor și optimizarea alocării resurselor financiare.

  1. Realizare Sistem de Administrare Optimizată a Drumurilor (PMS)
    Motivație:
    – pe baza modelelor de evaluare a comportării structurilor rutiere (PMS) se estimează starea tehnică a drumurilor şi, implicit, minimizarea costurilor de întreţinere;Valoare estimată (RON): 500.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2022.

2.Infrastructură de apă și apă uzată

România riscă amenzi foarte mari dacă nu construieşte, în perioada următoare, sisteme de alimentare cu apă în toate comunele şi sisteme de colectare apă uzată în toate aglomerările cu peste 2 000 locuitori echivalenţi. Dacă în exerciţiul financiar european au fost alocate peste 70 milioane euro pentru înfiinţarea sau modernizarea sistemelor existente în mediul urban, până în 2017, respectiv 2018, sectorul de apă şi apă uzată trebuia să devină funcţional, suma alocată judeţului Giurgiu pentru aceste categorii de investiţii fiind, iniţial, de 105 milioane euro. În completare, Ministerul Dezvoltării Regionale a alocat în ultimii ani sume importante pentru proiecte de apă şi apă uzată, principalul dezavantaj generat fiind că sumele alocate prin PNDR pentru aceleaşi categorii de lucrări nu au fost consumate integral la primul apel de proiecte.

Drept urmare, în perioada 2014-2020 se propunea finanţarea, cu prioritate, a investitiilor necesare pentru conformarea cu prevederile Directivelor Uniunii Europene relevante şi într-o măsură mai mică şi doar acolo unde sunt prezentate justificări temeinice, vor fi incluse în proiecte şi alte investiţii pentru funcţionarea în condiţii optime a sistemelor de apă şi canalizare. Alături de comunele care vor beneficia de proiecte câştigate pe PNDR sau finanţate de MDRA, POS Mediu acordă finanţare, în următorii ani, pentru comunele: Vânătorii Mici, Crevedia Mare, Bucşani, Clejani, Izvoarele, Găujani, Slobozia, Oinacu, Cosoba, Săbăreni, Ogrezeni, Grădinari, Adunaţii Copăceni, Colibaşi, Gostinari, Valea Dragului, Vărăşti, Hotarele, Isvoarele, Călugăreni, Singureni, alături de oraşele Giurgiu, Bolintin Vale şi Mihăileşti. Păstrează şanse de finanţare investiţiile aferente comunelor care au aderat la asociaţia din Voluntari (Floreşti-Stoeneşti, Ulmi), Buturugeni, Herăşti, Băneasa, Stăneşti.

3.Gaze naturale

În ciuda unor eforturi considerabile din partea autorităţilor locale, investiţiile realizate, în ultimii ani, în sistemele de alimentare cu gaze naturale sunt nesemnificative. O excepţie încurajatoare, recent înregistrată, este reprezentată de iminenta punere în funcţiune a investiţiei în comuna Adunaţii Copăceni, completând lista ce mai cuprinde doar finalizarea investiţiei similare pentru comuna Roata de Jos. Deşi alte comune au elaborat studii de fezabilitate iar Consiliul Județean Giurgiu a încercat demararea procedurilor pentru construirea unei conducte care să alimenteze zona de est a judeţului, rezultatele se lasă aşteptate.

Principalul obstacol, depăşit deja, este reprezentat de finaţarea de un miliard de euro, dintre care 285 milioane disponibile în acest an pentru sesiunea care va începe pe 17 august.

În această situaţie, stabilirea unor obiective pentru Consiliul Județean devine sustenabilă, iar investiţii private anunţate, în varianta punerii în funcţiune a reţelelor de gaze naturale reprezintă şansa judeţului Giurgiu pentru o dezvoltare armonioasă la toate capitolele. Aşadar, proiecte noi, ce pot fi demarate şi finalizate în următorii 4 ani sunt: Bucşani, Vânătorii Mici şi Crevedia Mare (comună pe teritoriul căreia se află conducta magistrală Ţicleni – Bucureşti), Clejani, Letca Nouă, Schitu, Frăteşti, Iepureşti, Bulbucata, Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni, Găiseni, Izvoarele, Răsuceni, Putineiu, Gogoşari, Stăneşti, Slobozia, Malu, Vedea, Oinacu, Gostinu, Daia, Călugăreni, Mihai Bravu, Comana, Prundu, Greaca, Colibaşi, Gostinari, Vărăşti, Valea Dragului, Hotarele, Isvoarele, Herăşti. Gazele naturale trebuie să ajungă în toate aceste comune întrucât vorbim de furnizarea unui serviciu indispensabil pentru un grad de confort similar celui din urban.

4.Cadastru general al județului

Recent, o instanţă de fond din România a dat câştig de cauză unui reclamant care consideră că i-a fost încălcat dreptul de proprietate. Urmarea, două firme străine care au construit, în mod legal, în incinta unuia dintre parcurile industriale din Bolintin Deal, ar trebui să-şi demoleze depozitele pentru care au solicitat şi primit toate avizele necesare. Dacă adăugăm miile de procese având ca subiect disputarea unor suprafeţe de teren, dar şi imposibilitatea obţinerii unei autorizaţie de construire pentru oameni fără posibilităţi care doresc să-şi ridice, în condiţii legale, o casă pe orice teren deţinut fără carte funciară, atunci avem un tablou complet pentru care realizarea cadastrului general al judeţului Giurgiu reprezintă o prioritate maximă. Nu putem gândi atragerea unor investitori care să creeze locuri de muncă, atâta vreme cât se întâmplă situaţii de natura celei prezentate, nu putem diminua numărul enorm de procese, tergiversate în lipsa planurilor parcelare şi nu pot fi ajutaţi locuitori de bună credinţă pe care lipsa unor acte, imposibil de întocmit în nume propriu, îi privează de posibilitatea construirii şi amenajării unei locuinţe decente.

Din păcate, costurile unui asemenea proiect nu sunt deloc nesemnificative, iar posibilitatea accesării de fonduri europene este exclusă. România are alocată, pentru perioada 2013 – 2020, suma de 250 milioane euro pentru lucrări de cadastru general, numai că singura autoritate eligibilă să depună proiecte este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

În 2010 – 2012, firma americană Stewart, interesată să realizeze asemenea lucrări în România, a pornit negocieri cu conducerea a 5 judeţe şi singurul cu care erau dispuşi să încheie un contract pentru realizarea cadastrului general a fost judeţul Giurgiu. Proiectul urma să fie implementat în colaborare cu OCPI Giurgiu, ar fi fost finalizat în 3 ani iar costurile cifrate la aproximativ 23 milioane USD, ar fi fost plătite de Consiliul Județean Giurgiu în tranşe egale pe parcursul a 10 ani de la data semnării contractului. Din păcate, în toamna anului 2012, Consiliul Județean a considerat părtinitor şi neinteresant acest proiect, abandonat la scurt timp de la începutul mandatului 2016-2020.

Au rămas în urmă un studiu de fezabilitate care poate fi reactualizat şi o asociaţie de dezvoltare intercomunitară care reunea toate U.A.T-urile din judeţul Giurgiu interesate de acest proiect. La acest moment, singura comună care a demarat realizarea cadastrului general al teritoriului administrativ deţinut este comuna Bolintin Deal. Existenţa a nu mai puţin de trei parcuri industriale şi interesul pentru investiţii, în zonă, care să genereze locuri de muncă, a fost argumentul pentru care primarul comunei a decis să propună Consiliului Local introducerea uui asemena proiect în lista de investiţii a comunei. Consider că reluarea demersurilor cu orice firmă interesată de finanţarea şi realizarea cadastrului general în următorii 4 ani reprezintă un punct de plecare foarte important în organizarea modernă şi eficientă a teritoriului judeţului Giurgiu.

  1. Realizare cadastru general al judeţului Giurgiu
    Motivație:
    – 
    clarificarea situaţiei juridice a tuturor terenurilor cu proprietate publică sau privată, reprezintă cea mai sigură modalitate de atragere a investiţiilor generatoare de locuri de muncă;
    Valoare estimată (USD): 25.000.000;
    Perioada de execuție: 2020 – 2024;
    Observații: valoarea exactă a proiectului poate creşte, ulterior actualizării necesare, sau scădea în funcţie de condiţiile contractuale.

Votează Dumitru Beianu – Președinte Consiliul Județean Giurgiu

*Comandat de PNL Giurgiu, CUI mandatar financiar 21200012

https://recladim-giurgiu.webflow.io/infrastructura

Print Friendly, PDF & Email

Știri asemănătoare

Lasă un comentariu

*Folosind acest formular ești de acord cu politica noastră de confidențialitate!