Actualitate Economic La zi Politic

Dumitru Beianu își propune proiecte ambitioase pentru urmatorul mandat: PROTEJAREA MEDIULUI & TURISM ECOLOGIC

Dumitru Beianu își propune proiecte ambitioase pentru urmatorul mandat: fie că vorbim despre mult-așteptatele rețele de gaze naturale în mediul rural, reabilitarea integrală a Spitalului Județean de Urgență sau cadastrul general al județului, vorbim despre proiecte vitale în domeniile care afectează profund viața de zi cu zi și, deopotrivă, oferă speranța unui viitor prosper pentru toți giurgiuvenii!

In articolul de faţă, vom vorbi despre PROTEJAREA MEDIULUI & TURISM ECOLOGIC:

Protejarea mediului

Protecţia mediului în România constituie o prioritate a dezvoltării economico-sociale ce are ca scop obţinerea unui mediu curat şi sănătos care să genereze dezvoltarea armonioasă a societăţii. Pentru o protecţie a mediului eficientă este necesar un complex de activităţi şi acţiuni judicios corelate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi sănătate a populaţiei şi care implică dezvoltarea unei mentalităţi adecvate a comunităţii, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor şi elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a acestora şi, nu în ultimul rând, schimbarea atitudinii şi comportamentului faţă de mediul înconjurător şi responsabilizarea civică, pentru transmiterea către generaţiile viitoare a unui mediu curat şi sănătos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, ecologică şi socială.

În România, problemele de protecţie a mediului se pun cu acuitate, având în vedere faptul că s-a constatat că una dintre cele mai sensibile probleme ale societăţii contemporane este reprezentată de comportamente care poluează peste limita de regenerare a sistemelor naturale, concomitent cu aplicarea gestionării defectuoase a deşeurilor provenite din procesele tehnologice şi creşterea cantităţilor de poluanţi.

1.Deșeuri menajere

În vederea respectării obligațiilor de mediu privind gestionarea deșeurilor asumate prin Tratatul de aderare, în anul 2011 Consiliul Județean Giurgiu a semnat Contractul de finantare privin implementarea proiectului “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în judetul Giurgiu”, proiect ce a avut ca principale obiective:

– Protejarea mediului înconjurător și a sănătății umane;
– Îmbunătățirea peisajului județului, acest lucru conducând la o creștere a confortului populației;
– Reducerea utilizării resurselor, prin reciclarea șisortarea deșeurilor urbane.

Prevederile Directivei cadru nr. 2008/98/CE privind deşeurile, obligă atingerea până în 2020, a pragului de 50% (ca masă) de reciclare a materialelor de tipul plastic, metal, hârtie din greutatea deşeurilor domestice produse sau asimilabile celor produse domestic. Drept urmare, în perioada 2014-2020 se vor finanța cu prioritate investiții necesare pentru conformarea cu prevederile Directivelor Uniunii Europene relevante.

Necesitatea asigurării colectării selective, respectiv separarea la sursă a deşeurilor menajere si valorificarea materialelor reciclabile impune o consolidare, precum și o extindere a prezentului sistem de colectare a deșeurilor, în sensul generalizării modalității de colectare selectivă din poartă în poartă, investiția putându-se realiza în perioada 2020-2022.

  • Consolidarea şi extinderea actualului “Sistem de management integrat al deseurilor” implementat la nivelul județului
    Motivație:
    – aplicarea Directivei 2008/98/CE ce prevede atingerea, până în 2020, a pragului de 50% (ca masă) de reciclare a materialelor de tipul plastic, metal, hârtie din greutatea deşeurilor domestice produse sau asimilabile celor produse domestic obligă la implementarea sistemului de colectare selectivă, prin utilizarea logisticii existente în mediul rural, în paralel cu trecerea la sistemul de colectare selectivă, din poartă în poartă, pe întreg teritoriul judeţului Giurgiu;
    Valoare estimată (EUR): 
    5.000.000;
    Perioada de execuție: 
    2020 – 2024;
    Sursă de finanțare: 
    POIM Axa prioritara 3 O.S 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor.

2.Deșeuri medicale

Problema deşeurilor medicale periculoase este veche şi departe de a fi rezolvată. Unităţile sanitare sunt obligate să-şi depoziteze deşeurile în condiţii speciale şi să le ardă numai în cele câteva incineratoare ecologice. Lucru greu de făcut, având în vedere că nu există decât patru crematorii ecologice funcţionale şi două sterilizatoare autorizate pe tot cuprinsul ţării. În aceste condiţii, fiecare spital este obligat să semneze contracte cu operatorii privați care dețin incineratoare și sterilizatoare conforme normelor UE.

Prin urmare, problema deşeurilor periculoase din spitalele româneşti se află între ciocan şi nicovală. Să respecţi normele costă foarte mult, iar nerespectarea lor atrage amenzi usturătoare din partea Gărzii de Mediu.

Nici spitalele aflate pe raza județului Giurgiu nu sunt ferite de acestă problemă, la ora actuală neexistând un asemenea sistem local de incinerare a deșeurilor medicale generate. In această situație, consider că atragerea de fonduri necesare în vederea construirii unui incinerator ecologic, de max. 10 tone/lună, ar rezolva situația existentă.

  • Incinerator pentru deşeuri medicale
    Motivație:
    – riscul foarte ridicat de contaminări sau îmbolnăviri generate de contactul cu materialul sanitar uzat impune achiziţionarea unui asemenea incinerator, suficient pentru neutralizarea deşeurilor provenite de la spitalele din judeţul Giurgiu;
    Valoare estimată (EUR): 
    5.000.000;
    Perioada de execuție: 
    2020 – 2024;
    Sursă de finanțare: 
    Administratia Fondului de Mediu.

3.Deșeuri provenite din construcții și demolări

Directiva Cadru 2008/98/CE privind deşeurile conţine, printre altele, prevederi în domeniul reciclării. Astfel, s-a impus ca ţintă pentru statele membre, pâna în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusive operaţiuni de umplere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale a minim 70% din masa deşeurilor nepericuloase provenite din activitaţile de construcţie şi demolări. O cantitate însemnată din deşeurile generate pe aproape orice şantier poate fi reciclată.

Obiectivul general în ceea ce privește deșeurile din construcții și demolări este gestionarea corespunzătoare a acestora în scopul reducerii lor. Vorbim despre deşeuri care apar în urma demolărilor sau generate de realizarea unor noi construcţii, din renovări, reparaţii la drumuri. Cea mai mare problemă o reprezintă faptul că deșeurile din construcții nu ajung întotdeauna în centrele special destinate. Le întîlnim pe terenurile virane și neîngrădite, pe marginea drumurilor, pe câmpuri,  la ieșirile din localități. Cu alte cuvinte, sunt depozitate ilegal.

Cum cantităţile de deşeuri rezultate din construcţii şi din volumul mare de demolări cresc de la an la an se recomandă amenajarea şi construirea unui centru pentru prelucrare a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. Aceasta va realiza dezmembrarea, spargerea, concasarea, cernerea, uscarea, respectiv îndepărtarea impurităţilor şi depozitarea pe sorturi. Sortarea se va realiza cu diverse utilaje specific (electromagnet, site etc.) sau prin aeraţie (fluidizare), astfel, numai eventualele refuzuri de la prelucrare-preparare, conţinând deşeuri inutilizabile vor fi dirijate la umpluturi de goluri subterane, întărituri de maluri, pereţi de sprijin sau spre eliminare. Deşeurile din beton sau fragmente și moloz de cărămizi pot fi reciclate şi transformate înr-o gamă largă de produse foarte utile, pavele pentru trotuare, dale pentru şanţuri carosabile, etc.

  • Centru pentru tratarea deşeurilor provenite din construcţii
    Motivație:
    – vizând şi piaţa construcţiilor din capitală, un asemenea centru de prelucrare ar permite fabricarea de pavele şi plăci prefabricate pentru construirea trotuarelor şi dalarea şanţurilor în toate comunele judeţului;
    Valoare estimată (EUR): 
    5.000.000;
    Perioada de execuție: 
    2020 – 2024;
    Sursă de finanțare: 
    POIM Axa prioritara 3 O.S 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România.

4.Deșeuri animaliere

Deşeurile animaliere ce provin din gospodăriile individuale sau de la fermele de animale şi păsări pot ameninţa sever calitatea apei dacă nu sunt administrate corect. În momentul actual, la nivelul județului nu există implementat un astfel de sistem pentru colectarea deșeurilor biodegradabile reprezentând gunoiul de grajd.

Pentru rezolvarea acestei probleme se poate proiecta si realiza extinderea platformei centrale de compost de la Frătești (din cadrul Centrului de Management Integral al Deșeurilor), pentru ca aceasta să poată prelua și transforma în compost cantitățile de deșeuri biodegradabile colectate din mediul rural din întreg județul Giurgiu. De asemenea, se poate amenaja câte o platformă de transfer la nivel de comună/grup de comune, care să preia fracțiunea solidă (uscată) a gunoiului de grajd rezultată din gospodăriile individuale sau societățile comerciale agricole, având dimensionarea stabilită în funcție de cantitățile de deșeuri estimate a fi produse.

  • Tratarea deşeurilor animaliere
    Motivație:
    – refacerea efectivelor de animale duce la acumularea unor cantităţi de gunoi de grajd peste necesar, motiv pentru care se impune prelucrarea acestuia şi transformarea în compost;
    Valoare estimată (EUR): 
    2.500.000;
    Perioada de execuție: 
    2020 – 2021;
    Sursă de finanțare: 
    POIM Axa prioritara 3 O.S 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România.

5.Deșeuri plastic (PET-uri)

An de an, voluntarii organizaţiilor pentru protecţia mediului care desfășoară activități de ecologizare adună tone de PET-uri aruncate la întâmplare. PET-urile sunt cel mai comun ambalaj pentru produsele lichide găsite în magazinele agro-alimenare din mediul rural de la noi – bere, băuturi răcoritoare, vin, ulei, oţet – şi cel mai comun deşeu recoltat în urma operaţiunilor de curăţire a văilor râurilor, a zonelor adiacente drumurilor şi zonelor de agrement naturale. Dincolo de informările despre mediu a locuitorilor din zona rurală – un aspect care ar trebui abordat din perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, a dezvoltării şi chiar a sănătăţii – prezenţa mare a PET-urilor în „recolta” de deşeuri care poluează albiile rîurilor şi alte spaţii „comune” este explicată şi de gradul redus de refolosire al acestora în gospodărie.

În acest sens, s-ar putea achiziționa un utilaj specializat în fabricarea foliei termocontractibilă – utilizată în acoperirea solariilor, PET-urile colectate reprezentând materia primă foarte ieftină, iar folia rezultată în urma procesului de fabricare să fie distribuită tinerilor fermieri, în vederea susținerii dezvoltării propriilor afaceri.

  • Achiziţie linie pentru fabricarea foliei termocontractibile
    Motivație:
    – colectarea deșeurilor plastice din zona drumurilor judeţene poate susţine fabricarea, cu ajutorul unui utilaj specializat, a foliei necesare pentru acoperirea solariilor;
    Valoare estimată (EUR): 
    500.000;
    Perioada de execuție: 
    2020 – 2022;
    Sursă de finanțare: 
    buget propriu.

Turism ecologic

Zonele protejate din judeţul Giurgiu, Dunărea cu Natura 2000, Delta Neajlovului cu Parcul Natural Comana, reprezintă arealuri delicate, în care prezenţa omului trebuie să fie reglementată de norme dar şi de atitudine prietenoasă cu mediul. În 2011 am obţinut finanţare pentru un proiect care viza realizarea unui traseu de biciclete, de vreo 30 km, prin Parcul natural Comana. Deşi la momentul iniţial am avut toate avizele şi aprobările, la începerea lucrărilor Romsilva (!!), nu Administraţia Parcului Natural, a retras avizul şi a refuzat ordinul de începere a lucrărilor. Deci se poate, cu oameni rezonabili!

Insulele de pe Dunăre, vizitate în fiecare sezon estival de iubitori de natură, pot face obiectul unor proiecte ambiţioase care să trateze, deopotrivă, modernizarea infrastructurii de acces şi cazare dar şi relaţionarea corectă cu biodiversitatea din arealul fluviului.

Parcul Natural Comana, cu digul realizat de Consiliul Judeţean în 2011, are nevoie de vizitatori, convingere împărtăşită şi de administraţia parcului, motiv pentru care propun următoarele propuneri de proiecte, finanţabile din fonduri europene, pentru singura zonă cu peisaj de deltă din afara Deltei Dunării, aproximativ 400 ha:
-ridicarea nivelului apei în amonte de dig, pentru a creşte suprafaţa deltei deja create (propunre a directorului Administraţiei Parcului, dl. Valentin Grigore);
-achiziţionarea unei ambarcaţiuni speciale din lemn pentru plimbări pe Neajlov, între Călugăreni şi Comana (propunere reţinută de la dl. Gelu Palamaru, investitor privat în Comana);
– amenajarea coroanei digului pentru acces cu bicicleta şi pietonal, pe toată lungimea;
– redepunerea proiectului (câştigat în 2011) privind amenajarea a unor trasee pentru biciclete prin Parcul Natural Comana, care, la rândul său, are o suprafaţă de aproape 400 de ha;
– obţinerea, în asociere cu Consiliul Local Mihai Bravu, a unui teren pe malul râului Neajlov, la intrarea în deltă, pentru construirea unei tabere de vacanţă pentru copii, cu tematică asociată prezervării mediului natural.

Votează Dumitru Beianu – Președinte Consiliul Județean Giurgiu

*Comandat de PNL Giurgiu, CUI mandatar financiar 21200012

https://recladim-giurgiu.webflow.io/protejarea-mediului-turism-ecologic

Print Friendly, PDF & Email

Știri asemănătoare

Lasă un comentariu

*Folosind acest formular ești de acord cu politica noastră de confidențialitate!