Comisia Europeană a demarat un proiect de evaluare a securităţii energetice în Uniunea Europeană, raportul final fiind aşteptat în luna iunie. Totul, desigur, a fost decis de criza ucraineană şi, implicit, de necesitatea unor măsuri coercitive împotriva Rusiei.
Care este miza reală în cadrul acestui joc de putere pe axa Washington-Bruxelles-Moscova? Înlocuirea gazelor naturale ruseşti cu livrarea de gaze lichefiate din SUA.
Specialiştii spun însă că livrările de gaze din SUA reprezintă o perspectivă îndepărtată, nicidecum o prognoză pentru viitorul apropiat. Pe de altă parte, este foarte dificil de evaluat în ce măsură infrastructura actuală este pregătită pentru eventualele livrări din America şi dacă există un număr suficient de petroliere pentru transportarea lor.
Acelaşi lucru îl sugerează (desigur) şi Moscova. Conform Ministerului Energiei din Rusia, preţul gazelor în Europa ar creşte cu cel puţin 50% dacă autorităţile de drept ar decide să renunţe la gazul rusesc. Acelaşi minister a apreciat că necesitatea construirii unor terminale de regazeificare şi a altei infrastructuri va conduce la faptul că gazele în Uniunea Europeană vor costa cel puţin 550 dolari pe mia de metri cubi, în loc de 380 de dolari cât este în prezent.
Este de amintit că necesitatea reducerii dependenţei statelor europene de importurile de resurse energetice din Rusia a fost evocată şi de către preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, încă din 21 martie.
