Previziunile instituţiilor de profil sau ale unor analişti economici consacraţi arată că anul acesta România ar putea înregistra o uşoară creştere economică. Dar de la previziuni până la situaţia reală este o cale lungă. Potrivit unor prognoze mai pesimiste, creşterea economică ar putea fi de 0,2%, altele, mai optimiste, se cifrează la 2,6%, iar cea a FMI este de 1,5%.
Pe această temă, profesorul universitar Constantin Stoenescu, vicepreşedinte al Organizaţiei municipale a PNL, a făcut o analiză a posibilităţilor care ar susţine creşterea economică, indiferent la cât este ea prognozată. Constantin Stoenescu a arătat că, în primul rând, este nevoie de un deficit de 4,8% din PIB. Creşterea economică însă ar trebui fundamentată, eventual, prin creşterea investiţiilor. „Investitorii, însă, au mari probleme, sunt foarte reticenţi şi nu mai investesc. Cei străini îşi mută afacerile din România, investitori noi nu apar, iar firmele româneşti sunt decapitalizate. Deci, sunt şanse prea mici să se înregistreze aşa ceva”, spunea profesorul Stoenescu.
O altă sursă ar putea fi creşterea producţiei industriale, favorizată de faptul că aproape toate ţările europene au ieşit din criză, şi România ar putea beneficia de o cerere mai mare în acest domeniu. Este şi aceasta, însă, tot o ipoteză incertă.
O a treia variantă ar fi creşterea consumului populaţiei, adică românii să cumpere şi să consume mai mult în 2011 ca în 2010. Această variantă însă este aproape imposibilă, pentru că veniturile oamenilor au scăzut continuu.
Constantin Stoenescu a prezentat o altă posibilitate, adică o creştere economică „pe hârtie”, rezultat al unor trucuri folosite de economişti mai vechi. „A mai fost folosit, pe vremuri, un astfel de şiretlic, în perioada economiei planificate. O aşa zisă creştere economică s-ar baza pe ceea ce există în gospodăriile populaţiei, urmare a inventarierii acestora. Adică s-ar lua în calcul bunurile şi animalele din gospodării şi s-ar ajunge, poate, la o creştere de 0,2%”, a explicat profesorul Stoenescu.