Despre rigorile drastice impuse de FMI unor state care au apelat la ajutorul său, dar şi despre efectele generate de luarea acestor împrumuturi pe care, din păcate, ţara noastră le-a cheltuit pentru consum şi nu pentru investiţii, a vorbit purtătorul de cuvând al PNL Giurgiu, Ionel Muscalu în cadrul unei întâlniri cu media locală.
Astfel, “Severitatea exagerată manifestată de acest organism pentru condiţionarea împrumuturilor şi rambursarea lor riscă să submineze atât economia dar şi democraţia, destul de fragile astăzi în România, iar protestele de stradă sunt un semnal extrem de relevant în acest sens. Asprimea FMI faţă de România provoacă pe bună dreptate îngrijorare, mai ales că acesta operează cu standarde duble. În timp ce naţiuni mai bogate, precum Irlanda şi Portugalia, au beneficiat de termeni mai toleranţi în acordările de sprijin financiar, pentru România au fost aplicate măsuri mult mai restrictive, deşi populaţia acesteia este mult mai săracă.
Dacă Irlandei i s-a cerut să reducă salariile angajaţilor publici cu 10% şi numărul angajaţilor cu doar 8.000 de persoane, iar Portugaliei, tăieri salariale de doar 5% şi restrângerea personalului prin plecări naturale, România a trebuit să suporte reduceri de 25% la salarii şi disponibilizări de zeci de mii de persoane din sistemul bugetar. Din păcate, în tratamentul aplicat ţării noastre, FMI a revenit la reputaţia de “vampir”, se arată într-un articol publicat de doi analişti ai Reuters pe blogul agenţiei. În aceeaşi ordine de idei, prin întărirea forţelor politice anti-reformă, FMI ar putea îndepărta România de startegiile pe care le încurajează, mai avertizează autorii articolului respectiv.”
În acest context, Ionel Muscalu consideră imperios necesară revizuirea criteriilor FMI de a acorda împrumuturi, iar pentru ca acesta să reuşească în misiunea sa este nevoie să ofere clienţilor mai săraci cel puţin un tratament similar cu al ţărilor bogate, dacă nu chiar ceva mai relaxat.
“În mod evident, România nu are nevoie de măsuri extreme deoarece deficitul de cont curent a atins 14,5% din PIB în 2007, iar problema a fost corectată cu o depreciere de 30% a leului în perioada 2007-2009, în timp ce cheltuielile publice, de 36% din PIB, nu sunt excesive. Austeritatea fiscală nu reuşeşte, pe de altă parte, să rezolve problema corupţiei endemice şi nici alte probleme structurale, care contribuie la menţinerea PIB-ului pe cap de locuitor pe penultimul loc în Uniunea Europeană”, este de părere Ionel Muscalu.
