De vreme ce de la 1 ianuarie, anul curent, statul a eliminat restricţiile impuse cetăţenilor străini care vor să cumpere teren agricol, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, guvernul de la Budapesta a gândit deja o strategie prin care Ungaria va cumpăra pământ şi pădure în România.
Conform lui Szandor Joszef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei la Bucureşti, strategia invocată presupune în esenţă posibilitatea ca cel care vrea să îşi vândă pământul să încheie un contract cu statul ungar în urma căruia să primească o rentă viageră. Acesta, dacă doreşte, poate rămâne titularul pământului toată viaţa.
Ce va face statul maghiar cu o bucată de pământ, de exemplu, de la marginea unui sat secuiesc? Îl poate da unei familii de tineri, cu posibilităţi reduse, dar care sunt dornici să îl prelucreze, a precizat Andor.
Interesant este că Ungaria a dezvoltat deja strategii pentru fondul forestier şi de ape minerale din România, conform aceluiaşi diplomat maghiar. Şi cine i-ar putea condamna, oricât de xenofob am ţine să ne manifestăm, de vreme ce o apă minerală precum Biborţeni e la un pas de faliment. Şi asta într-o perioadă în care apele minerale din toată Europa civilizată trăiesc o perioadă de veritabilă renaştere.
Pentru conformitate, este de menţionat că aceste strategii nu au fost finalizate de către oficialii de la Budapesta, ci de către autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc, îngrijorate, printre altele, de rapiditatea cu care dispare fondul forestier din România.
