•Declară Lucian Iliescu, primar al municipiului Giurgiu de peste 15 ani neîntrerupţi şi unul dintre cei mai longevivi primari din România. Acesta ne-a vorbit despre atuurile sale, despre proiectele importante pe care le-a realizat în oraşul Giurgiu dar şi despre direcţiile strategice pe care le va aborda în viitorul apropiat, sau despre posibilitatea de a aborda o altă carieră politică.-Cu 15 ani de activitate neîntreruptă în fruntea Primăriei Giurgiu, aţi devenit unul dintre cei mai longevivi edili din ţară. Care este secretul acestui succes de lungă durată?
-Munca, perseverenţa şi seriozitatea. Şi nu este un clişeu, este cât se poate de real. Sigur că îţi trebuie şi curaj, şi ambiţie, şi tărie de caracter, pentru că nu este deloc simplu să fii primar în România, unde politizarea excesivă, uneori aberantă, a deciziei în privinţa sprijinului financiar de la bugetul de stat a adâncit decalajele dintre zonele bogate şi cele sărace ale ţării. Municipiul Giurgiu este reşedinţa unuia dintre cele mai sărace judeţe ale ţării, de aceea tot ce am realizat în cei aproape 15 ani de mandat de până acum a presupus un efort mult mai mare decât dacă potenţialul economic al zonei ar fi fost altul. Probabil că şi asta a contat în opţiunea pentru continuitate la conducerea primăriei a giurgiuvenilor, faptul că într-un deceniu şi jumătate faţa oraşului s-a schimbat radical în bine. La fel de adevărat este că mai sunt foarte multe de făcut, dar dacă ne uităm de unde am plecat acum 15 ani, bilanţul este pozitiv la toate capitolele.
-Care sunt principalele proiecte derulate în cei trei ani ai actualului mandat şi ce noi proiecte veţi demara în partea a doua a acestui an?
-În ultimii ani ne-am concentrat pe trei direcţii majore: infrastructura, mediul şi modernizarea urbanistică. De altfel, cel mai amplu şi valoros proiect finanţat din fonduri europene priveşte extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi de canalizare, iar la finalizarea investiţiilor în sumă totală de aproximativ 54 de milioane de euro vor fi asigurate aceste servicii pentru întreaga populaţie a municipiului Giurgiu. Mai mult, vom dispune de o staţie de epurare a apelor uzate la standarde europene şi de toată dotarea necesară în staţiile de pompare, atât la bazinele colectoare noi, cât şi la cele deja în folosinţă. În curând sperăm să înceapă, după o întârziere de peste doi ani, construirea depozitului ecologic de deşeuri al judeţului şi amenajările aferente sortării şi reciclării categoriilor de deşeuri refolosibile, municipiul fiind liderul asociaţiei comunitare care este beneficiarul investiţiei. Continuă să se extindă şi reţeaua de distribuire a gazelor naturale şi am trecut la transferarea în subteran a tuturor cablurilor aeriene. Acest proces l-am demarat anul trecut, au fost destule discuţii, nemulţumiri din partea unor operatori de televiziune prin cablu şi furnizori de internet, dar acum avem satisfacţia că centrul oraşului s-a luminat şi toată lumea s-a convins că ceea ce facem este bine. Am realizat prima stradă pietonală, am reamenajat şi sistematizat zone adiacente unor cvartaluri de blocuri, creând mai multe spaţii de parcare, alei de acces şi spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii. De asemenea am continuat reabilitarea punctelor termice şi a reţelelor secundare de distribuţie a energiei termice, astfel încât au mai rămas de modernizat doar câteva puncte termice din totalul celor existente în municipiu.
Investiţii importante au vizat infrastructura la noile blocuri ANL date în folosinţă în 2009 şi 2010, precum şi la cele aflate acum într-un stadiu avansat de execuţie. Tot anul trecut am finalizat lucrările la un bloc de locuinţe sociale, pe care l-am predat beneficiarilor în cursul verii. Am conturat traseul ramurii de nord-vest a drumului de centură şi am elaborat documentaţia necesară accesării de fonduri nerambursabile pentru realizarea lui la standardele impuse de traficul în zona de graniţă. În ultimul trimestru al anului 2010 am început lucrările la modernizarea Pieţei Centrale a municipiului, iar acum ne ocupăm serios de acest proiect pentru că intenţionăm să fie totul gata până la toamnă, când se ştie că este afluxul cel mai mare de cumpărători, datorită pregătirii conservelor. Am satisfacţia că după multe dispute pe marginea acestui proiect de modernizare a pieţei s-au lămurit toţi contestatarii că singurul nostru interes este să oferim producătorilor şi comercianţilor de legume şi fructe, de lactate, de carne şi de peşte, dar în primul rând cetăţenilor, condiţii civilizate de desfăşurare a actului de comerţ. Nu în ultimul rând am acţionat pentru fluidizarea traficului rutier, în cele mai solicitate inersecţii amenajând sensuri giratorii. Utilizarea energiei solare şi anveloparea blocurilor s-au numărat şi ele printre preocupările importante.
Referitor la obiectivele vizate în a doua jumătate a acestui an, m-aş opri asupra celor mai deosebite: distribuţia şi contorizarea pe orizontală a energiei termice la blocurile de locuinţe, finalizarea lucrărilor de infrastructură pe principala arteră comercială a oraşului, sistematizarea zonei dintre artera pietonală şi Centrul Cultural, unde sunt în curs de demolare mai multe clădiri aflate în stadiu avansat de degradare şi unde va fi amenajată o parcare, plus demararea primelor etape ale unui proiect finanţat din fonduri de mediu, care cuprinde realizarea de parcuri adiacente lacului de agrement construit anterior cu fonduri europene. De la sine înţeles că proiectele pentru sistemele de apă/apă uzată şi de gestionare a deşeurilor vor continua conform graficelor de execuţie.
-Cum reuşiţi să faceţi din Giurgiu un oraş aflat mereu în topul celor mai curate, aerisite şi pline de verdeaţă oraşe ale României?
-Cu destule eforturi, şi nu doar financiare. Schimbările climatice ne-au afectat destul de serios, dovadă fiind ultimii ani: iarna temperatura a scăzut mai mult decât eram obişnuiţi, am avut ninsori abundente urmate de creşterea îngrijorătoare a nivelului Dunării după topirea zăpezilor, iar vara ne-am confruntat cu canicula şi cu vijeliile. Grija faţă de curăţenia oraşului şi investiţiile în sporirea suprafeţei verzi sunt o reacţie normală în faţa acestei evoluţii a factorilor de mediu. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că ordinea şi curăţenia reprezintă elemente importante pentru mine, atât ca persoană, cât şi ca primar, de aceea am impus un anume standard al serviciilor de salubrizare prestate de societatea aflată în subordinea Consiliului Local. Cel mai dificil este cu mentalitatea oamenilor, mai ales a tinerilor, care din teribilism rup pomi tineri, smulg şi rup coşuri de gunoi ori le ard, aruncă gunoaiele pe stradă, în parcuri. Nu atât costurile întreţinerii şi înlocuirii mobilierului stradal distrus sunt cele care mă deranjează, deşi nu sunt de neglijat, cât indiferenţa unora faţă de felul în care arată oraşul şi dispariţia, dacă vreţi, a spiritului civic activ.
-Unde a trebuit să tăiaţi la bugetul oraşului în aceşti ani dominaţi de criza economică şi ce soluţii aţi găsit pentru a sprijini activitatea operatorilor economici din municipiul Giurgiu?
-Am redus personalul şi am diminuat cheltuielile la toate capitolele înainte chiar ca Guvernul să adopte măsurile de austeritate. Am amânat unele proiecte investiţionale pe care ni le propusesem, am renunţat la altele. Ne-am concentrat resursele financiare pe cofinanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri nerambursabile şi pe obiectivele cu impact semnificativ în viaţa comunităţii. Am înţeles perioada grea pe care o traversează agenţii economici şi de aceea nu am majorat taxele şi impozitele locale şi am urgentat soluţionarea doleanţelor lor. Mai mult nu am putut face, dar sunt convins că au simţit că suntem alături de ei, atât cât ne permite legea.
-Cum aţi rezolvat la Giurgiu problemele apărute în administrarea sistemului de sănătate publică?
-Din acest punct de vedere, Giurgiu este un caz aparte. Singura unitate spitalicească din municipiu este Spitalul Judeţean de Urgenţă, prin urmare a fost transferat în administrarea Consiliului Judeţean. Deci, pentru a vă răspunde la întrebare, cel mai simplu ar fi să spun că pe noi, ca administraţie municipală, nu ne-au afectat recentele măsuri dispuse în domeniul sănătăţii publice.
-V-a părut vreodată rău că nu aţi ales un alt drum al carierei politice, acela de parlamentar ori ministru, în detrimentul funcţiei de primar? Există posibilitatea să faceţi această alegere în viitor?
-Niciodată. Eu sunt un om foarte activ, deci fotoliul de parlamentar – cu şedinţe, cu stat ore în şir în fotoliu, în aceeaşi încăpere – nu mi se potriveşte. Sigur că am opinii clare cu privire la modul în care ar trebui reglementat prin lege un domeniu sau altul, dintre cele pe care le cunosc, dar niciodată nu mi-am pus serios problema să devin parlamentar, pentru că din poziţia de primar mi-am putut promova destul de bine ideile, fie prin intermediul Asociaţiei Municipiilor din România, din conducerea căreia fac parte, fie prin intermediul parlamentarilor, fie adresându-mă direct, în scris, miniştrilor de resort. Poate că funcţia de ministru mi s-ar fi potrivit în mai mare măsură, dar am ales să fiu primar pentru că iubesc acest oraş şi am crezut cu tărie că pot să mă pun în slujba lui, cel mai bine, din această postură, de conducător al administraţiei locale. Iar după patru mandate consecutive ca primar, şansele să optez pentru o altă funcţie de demnitate publică sunt practic nule.
(preluare www.administratie.ro- Portalul Naţional de Administraţie Publică)
