Social

Mărțișoare giurgiuvene și povestea sărbătorii de primăvară!

IMG_7917Pe vremuri, în prima zi a primăverii, zi considerată ca având încărcătură magică, oamenii de la ţară prindeau la mâna copiilor un bănuţ cu fir de arnici alb şi roşu. Astăzi, firul alb şi roşu se prinde şi lângă broşe şi, mai nou, lângă bibelouri, păpuși sau chiar  icoane în miniatură.

  • Istoria Mărțișorului

Povestea mărţişorului coboară în timp, în lumea de poveste a satului românesc tradiţional. Aici, cei mai fericiţi, în prima zi a primăverii, erau copiii. “Pentru a le proteja sănătatea fragilă, părinţii le dăruiau în 1 martie, zi percepută a fi cu o anumită încărcătură magică, un bănuţ. Acesta era prins cu un fir dublu de arnici (bumbac răsucit şi colorat, n.r.), alb şi roşu, la încheietura mâinii sau la gât şi era purtat întrega lună având rolul unui talisman protector al sănătăţii copilului. La sfârşitul lunii bănuţul era păstrat, iar firul era atârnat într-un pomişor sau arbust înflorit. De obicei, acesta era un corcoduş sau arbust de porumbar, pentru că ei înfloreau primii şi aveau şi spini. Gestul avea la rândul lui o semnificaţie magică, spinii care apărau floarea fiind asociaţi cu forţele care apără sănătatea tinerei fiinţe. Acest “talisman” purta numele de alint al lunii martie, Mărţişor.


De-a lungul timpului, mărţişorul avea să devină un simbol al afecţiunii, dar şi un purtător de noroc. Odată cu trecerea timpului, paleta de forme şi culori a devenit din ce în ce mai diversificată, însă se păstrează, peste ani, şnurul împletit din alb şi roşu, albul simbol al purităţii iar roşul, al capacităţii de apărare împotriva răului.
Astăzi, prea puţini sunt cei care mai fac mărţişoare adevărate, migăloase, muncă de un an întreg pentru bucuria dintr-o singură zi

  • Ia KITSCH-ul, neamule!

Pe lângă mărţişoarele tradiţionale, lucrate manual, tarabele din Piața Centrală, dar și multe dintre magazinele, mai mult sau mai puțin de profil, sunt pline de accesorii devenite mărţişoare ad-hoc, prin ataşarea şnurului tradiţional. De la broşe la coşuleţe, jucării de pluş sau brelocuri, kitsc-ul şi tradiţia stau pe tarabe alăturate, pe aceeaşi alee de promenadă.
IMG_7922La Giurgiu, în Piața Centrală, sunt închiriate peste 50 de astfel de tarabe, care oferă, chiar și în al doisprezecelea ceas, mărțișoare pentru toate buzunarele și pentru toate gusturile, prețurile unor asemenea simboluri ale primăverii, fie că sunt tradiționale, fie că sunt ”kitsch-uri”, variind între 1 și 15 lei.
La mare căutare, în Piața Centrală sunt așa-zisele brățări, mulți dintre clienți considerându-le un cadou practic și simbolic în același timp. Din păcate, tradiționalii coșari sau trifoi cu patru foi sunt pe cale de dispariție, locul lor fiind luat de obiectele care nu au nimic în comun cu sărbătoarea primăverii, cu excepția șnurului bicolor.

  • Tradiții ce trebuie respectate

Conform tradiției, prima zi de primăvară este cea a Cuvioasei Eudochia, rămasă în credinţa populară ca şi Baba Dochia. În tradiţia populară, ziua se ţine pentru sporul semănăturilor, apărare de boli, să aibă fetele, noroc şi să n-aibă soacre  rele. În această zi se face clacă de tors, se seamănă bobul şi se culeg flori ca să scoată cloştile pui mulţi. Se spune că dacă este lună nouă se scutură ce s-a semănat iar dacă plouă va fi an bogat. Gravidele o ţin pentru a avea copii sănătoşi şi frumoşi.
O.C.
 

Print Friendly, PDF & Email

Știri asemănătoare

Lasă un comentariu

*Folosind acest formular ești de acord cu politica noastră de confidențialitate!