Medicii de familie din judeţul Giurgiu s-au întâlnit pe 22 februarie pentru a discuta despre contractul cadru care le este propus pentru acest an şi pentru anul viitor. Medicii spun că prevederile acestui contract îi dezavantajează şi pe ei şi pe pacienţi.
La întâlnirea din 22 februarie au fost prezentate şi discutate nemulţumirile medicilor de familie cu privire la ceea ce conţine contractul cadru care le este propus ca urmare a Hotărârii Guvernului adoptată la sfârşitul anului trecut. O bună parte din prevederile acestui document îi pune pe medici în situaţia de a nu-şi putea desfăşura activitatea, iar pe pacienţi îi lipseşte de o minimă asistenţă medicală necesară. Astfel, prin impunerea unui buget orientativ de medicamente se lasă loc unei discriminări, medicii având posibilitatea de a acorda reţete gratuite şi compensate unui număr foarte mic de pacienţi.
Reducerea veniturilor cabinetelor de medicină de familie este o altă prevedere care poate împiedica activitatea acestora. Nu în ultimul rând, pacienţii cu boli cronice nu mai pot beneficia de asistenţă gratuită decât o dată la trei luni. „Dacă acceptăm acest contract-cadru înseamnă că bolnavii cronici beneficiază de consultaţie şi de reţetă o dată la trei luni. Nu înţelegem ce se vrea cu bugetul pentru medicamente, care sunt criteriile prin care un pacient poate primi reţetă gratuită sau compensată iar alt pacient nu va primi? De asemenea, din nou sunt reduse veniturile medicilor de familie, iar cumulat cu celelalte reduceri, aplicate începând din 2009, ajungem la o reducere totală de 50-60%. Şi, nu în ultimul rând, ne sunt impuse o serie de activităţi care nu au legătură cu medicina de familie, respectiv cu activitatea noastră specifică”, a declarat doctora Rodica Buşcu, preşedinte al Asociaţiei Medicilor de Familie din judeţul Giurgiu.
Obligaţia de a asigura asistenţă în centrele de permanenţă este o altă prevedere care îi nemulţumeşte pe medici. „Medicii de familie au asigurat asistenţă în centrele de permanenţă, dar până acum acest lucru nu era prevăzut ca o obligaţie. Nu poate exista o asemenea obligaţie, pentru că nimeni nu poate fi obligat să presteze o muncă în afara programului, adică să fie pus la muncă forţată”, a mai spus doctora Rodica Buşcu.
