Primarul comunei Bulbucata, Nicolae Liţă, deşi va împlini 60 de ani pe 20 iulie, arată cu cel puţin 10-12 ani mai tânăr. Răstimp care a echivalat, practic, cu cele trei mandate pe care le-a dus la bun sfârşit.
Cu două fete şi patru nepoţi ce-i întregesc familia, Nicolae Liţă se bucură de simpatia şi respectul comunităţii, motiv pentru care cei 1400 de locuitori ai comunei cu patru sate – Bulbucata, Teişor, Făcău, Coteni -, dintre care aproximativ 1100 de electori, îl vor vota masiv, conform unor sondaje realizate recent în zonă.
Aşadar, se aşteaptă şi la un al patrulea mandat din partea primarului lor, toată suflarea Bulbucatei fiind convinsă că liberalul Nicolae Liţă va câştiga fără drept de apel. Cum a făcut-o de fiecare dată şi în precedentele campanii electorale, când a câştigat, fără excepţie, din primul tur.
Nicolae Liţă, din anul de graţie 2000, şi-a creat un portofoliu de realizări notabile în Bulbucata, comuna, până atunci, arătând aproape dezastruos. Cazul drumurilor, ”cu nămolul până la genunchi”. Uliţele satelor au fost, iniţial, acoperite cu refuz de ciur, iluminatul public a fost finalizat complet, s-a înfiinţat şi un târg comunal – deschis miercurea – care este cunoscut în tot judeţul şi nu numai. A fost renovată şi Şcoala ”Nechifor Crainic”, unitate de învăţământ ce poate candida lejer la titlul de cea mai impunătoare din Giurgiu, Căminul Cultural şi Biblioteca Comunală arată impecabil, nu în ultimul rând, au fost asfaltate zeci de kilometri de drumuri comunale.
Oful primarului PNL Nicolae Liţă este legat de ultima perioadă din actualul mandat, când a pierdut majoritatea în Consiliul Local. Cu o paritate iniţială favorabilă, fie şi la la limită, de 5-4 PNL vs. PDL, la un moment dat, unul dintre consilierii liberali a schimbat macazul, iar de atunci, toate iniţiativele primăriei s-au lovit de un vot negativ generalizat. Contracandidatul lui Nicolae Liţă, doar cu şanse minime însă, se numeşte Lucia Andrei, viceprimăriţa comunei fiind, desigur, membru PDL. Din clipa în care doamna Andrei şi-a anunţat intenţiile de a deveni primar la Bulbucata, în Consiliul Local nu a mai trecut nici măcar o singură hotărâre favorabilă comunităţii.
După cum preciza Nicolae Liţă, democrat liberalii nu au fost de acord cu o staţie de canalizare-epurare, cu activitatea de curăţenie pe lângă râul Neajlov în cadrul Proiectului ”Inima Giurgiului”, cu un iluminat public mai ieftin şi multe altele. Cu astfel de probleme, însă, Nicolae Liţă s-a confruntat şi la nivel naţional fiind primar PNL. Ministerul Transporturilor, sau actuala guvernare, cum vreţi să-i spuneţi, deşi a intrat în posesia unui dosar eligibil privind asfaltarea unui drum comunal, nu i-a transferat finanţarea aferentă.
Pe de altă parte, primarul Bulbucatei nu şi-a ascuns dezamăgirea inclusiv vizavi de curăţenia comunei, responsabilitate aflată în curtea doamnei viceprimar Andrei. Viceprimăriţă care a generat şi două incendii la Cimitirul localităţii, după ce a hotărât să dea foc pur şi simplu la gunoaiele şi rămăşiţele aruncate de oameni acolo. Nu mai târziu de sâmbăta trecută, a fost nevoie de intervenţia promptă a pompierilor pentru a se preîntâmpina un veritabil dezastru.
Pe de altă parte, pentru că nu se pot ignora cutumele PDL-ului, oricât de binevoitori am fi cu cei care au bulversat o ţară întreagă în ultimii 3 ani, sistemul flotanţilor electorali a ajuns şi la Bulbucata. Numitul Stan Gheorghe, bunăoară, care s-a manifestat foarte vehement de cum a zărit maşina redacţiei cu fotoreporterii în preajmă, ne-a oferit o explicaţie numai de domnia sa crezută. Cei nu mai puţin de 21 de ”chiriaşi” actuali sunt toţi, fără excepţie, rude de-ale sale şi îl ajută la munca câmpului. Zece hectare, nu-i aşa, implică un volum de muncă considerabil. Interesant este însă că anul trecut, de exemplu, când nu a fost an electoral, nici una din aceste rude n-a venit la Bulbucata. Deşi cele 10 hectare erau de săpat şi atunci.
Dar indiferent de toate aceste ”intemperii” provocate de partidul aflat la guvernare, optimismul lui Nicole Liţă este dătător de speranţe pentru toată suflarea comunei, localitate în rândul căreia încep să se întoarcă acasă şi cei mai tineri. Oamenii, în plină criză şi fără posibilităţi reale de a profesa prin alte părţi, se întorc în mediul rural, la casele părinteşti, pentru şansa unei vieţi decente.
