Principalele modificări ale Constituţiei revizuite, proces tocmai încheiat, vizează multe dintre atribuţiile preşedintelui, plus responsabilităţi crescute pentru Parlament.
Astfel, mandatul preşedintelui a fost redus de la 5 la 4 ani. Tot în textul modificat s-a introdus şi sintagma de ”şef al statului”. Preşedintele nu mai dreptul să refuze propunerea de prim-ministru. Textul prevede că acesta are obligaţia să desemneze premierul din partea partidului sau alianţei politice care a obţinut cel mai mare număr de mandate.
Preşedintele este scos din joc şi în ceea ce înseamnă cererea de urmărire penală a membrilor guvernului, această responsabilitate aparţinând de acum-încolo exclusiv Parlamentului.
Preşedintele nu mai poate iniţia un referendum după bunul său plac. Solicitarea este trimisă Parlamentului, urmând a fi avizată – eventual – cu două treimi din numărul total al aleşilor. Pragul referendumului a fost coborât de la 50% plus 1, la 30% plus 1.
Noua Constituţie prevede un număr de maximum 300 de aleşi pentru Camera Deputaţilor, la care se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale. Senatorii vor reprezenta regiunile administrativ-teritoriale.
Traseismul politic a fost interzis categoric. Senatorul sau deputatul care alege să demisioneze şi să se înscrie în alt partid îşi pierde automat mandatul. Nu se întâmplă la fel dacă este exclus din partid.
Aleşii nu vor mai fi judecaţi doar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci de orice instanţă, precum cetăţenii de rând.
Mai este de adăugat că au fost operate modificări inclusiv la nivel de identitate naţională, stema revenind pe tricolor.
