„Rod al unor dispute politice”, proiectul de extindere a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare are şanse mari de reuşită

Pe un scenariu realist, în următorii 2-3 ani, în 21 de localităţi din judeţul Giurgiu ar trebui să curgă apă la robinet şi, în acelaşi timp, să existe reţea de canalizare, aşa cum este normal şi firesc. Dar pentru ca toate acestea să devină şi realitate este nevoie de consens din partea tuturor factorilor decizionali, indiferent de formaţiunea politică pe care o reprezintă.

Administratorul public al judeţului Giurgiu, Dumitru Beianu, a informat media locală cu privire la faptul că, la sfârşitul anului trecut, a fost publicată, în SEAP, procedura de „ASISTENŢĂTEHNICĂ PENTRU PREGĂTIREA APLICAŢIEI DE FINANŢARE ŞI A DOCUMENTAŢIILOR DE ATRIBUIRE, PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ DIN JUDEŢUL GIURGIU, ÎN PERIOADA 2014 – 2020.”, valoarea estimată, fără TVA, fiind de  44.719.816 lei.

Aria de aplicare a investiţiilor prevăzute în proiectul general se va extinde, în viitorul apropiat, pe teritoriul următoarelor unităţi administrativ teritoriale: Valea Dragului, Vărăşti, Hotarele, Isvoarele, Gostinari, Colibaşi, Ogrezeni, Roata de Jos, Adunaţii Copăceni, Vânătorii Mici, Crevedia Mare, Săbăreni, Bucşani, Mârşa, Frăteşti, Cosoba, Izvoarele, Singureni, Călugăreni, Grădinari, Gostinu, Clejani,

Mai exact, este vorba despre cea de-a doua etapă a proiectului implementat, deja, de SC Apa Service în municipiului Giurgiu şi localităţile Mihăileşti, Bolintin Vale, Slobozia. Însă, la acest moment, situaţia este îngreunată datorită refuzului municipalităţii de a se asocia cu alte localităţi din judeţ în vederea extinderii proiectului. Cu siguranţă, situaţia se va rezolva deoarece este arhicunoscut faptul că unităţile administrativ – teritoriale care blochează extinderea Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară  şi accesul la fonduri pentru alte localităţi vor trebui să restituie banii primiţi în prima etapă.

„În pofida unor obstrucţii severe, contabilizăm apariţia celui mai important proiect al judeţului Giurgiu, ca sumă alocată şi avantaje incontestabile generate. Dincolo de responsabilitatea privind modernizarea satului românesc, pot fi remarcate două beneficii importante, subsumate aceluiaşi obiectiv prioritar pentru Giurgiu: crearea de noi locuri de muncă.

Primul beneficiu vizează deschiderea, cel mai probabil în 2016, a 21 de şantiere aproape concomitent, ce va  însemna locuri de muncă pentru firmele giurgiuvene care activează în acest domeniu de activitate. Vorbim de lucrări de peste 100 milioane de euro, o sumă imensă pentru judeţul Giurgiu, chiar repartizată pe 2 – 3 ani, perioadă de execuţie.

Mai mult,  Primăria Giurgiu va trebui să stabilească amplasamentele pentru cei 19 km de reţea de apă/canal alocată suplimentar faţă de proiectul trecut. Dacă ţinem cont de interesele oamenilor de afaceri din oraş, varianta cea mai bună este de a viabiliza zonele adiacente şoselei de centură a municipiului, zone care, beneficiind de alte posibile avantaje stabilite de Consiliul Local, să devină atractive pentru dezvoltarea activităţilor productive şi de servicii. În aceeaşi logică, conducta de canalizare ce va lega Oinacu de Giurgiu poate avea un rol similar pentru întreaga zonă de nord a oraşului.

În mod evident, orgoliile, interese partizane şi limitele oamenilor politici descurajează elaborarea unui proiect pentru judeţul Giurgiu. În schimb, încrederea în viitor, relevată de toate cercetările sociologice care sondează opinia publică, obligă orice minte responsabilă şi implicată la o minimă reconsiderare a  proiectelor care pot aduce prosperitate pentru locuitorii judeţului Giurgiu”, a concluzionat Dumitru Beianu, administratorul public al judeţului, convins să acest proiect „rod al unor dispute politice” va fi dus la bun sfârşit.