Ca orice altă mare sărbătoare religioasă, şi ziua Sfântului Ilie – 20 iulie – are tradiţiile şi obiceiurile sale populare. „Retezatul stupilor”, stropirea ogoarelor cu agheasmă ori culesul busuiocului sunt doar câteva din obiceiurile şi tradiţiile ce se păstrează şi în ziua de azi.
În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. La masa festivă sunt invitaţi prieteni şi rude să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii pasionaţi să fure mierea de mană. Se mai spune că Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. De asemenea, există credinţa că în dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul, o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală. Un alt obicei, păstrat cu precădere în zona Moldovei, este ca, în ziua de Sfântul Ilie să se mănânce grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în muncă. Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunţă la tradiţie: ele se îmbracă în haine de sărbătoare şi merg în câmp să secere câţiva snopi. Apoi, femeile scutură snopii, adună boabele, le pisează şi fierb grâul pe care-l îndulcesc cu miere. Se mai spune că este bine să mănânci fructe proaspete, cu excepţia merelor văratice. Tradiţia spune că, oricine respectă acest obicei, va fi sănătos tot anul. În schimb, tot prin tradiţie, gospodarii nu trebuie să mănânce în această zi mere de vară nesfinţite, pentru a fi apăraţi de trăsnete.
