Aflate tot timpul în prim-planul atenției, persoanele cu handicap instituționalizate se bucură de multe drepturi prevăzute de lege. Sunt, însă, și copii cu handicap ce nu au fost părăsiți de părinți și nu au ajuns în grija statului. Și ei au drepturi, la fel ca și cei instituționalizați, numai că se pare că aceste drepturi nu li se acordă. Cel puțin, nu în întregime.
Hățișul legislativ ce reglementează drepturile persoanelor cu handicap este extrem de întortocheat și greu de înțeles, chiar și pentru specialiști. Totuși, analizându-l atent, reiese că aceleași drepturi pe care le au copiii cu handicap aflați în grija statulu – drepturi care se respectă cu sfințenie – le au și copiii cu handicap care sunt îngrijiți în familie, de părinți.
Aceleași drepturi ca pentru cei instituționalizați, numai că se pare că ori nu se știe acest lucru, ori nu se vrea a fi aplicat. De exemplu, legea educației prevede: ”Copiii si tinerii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistență socială, constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflați în sistemul de protecție a copilului”.
Aceleași prevederi sunt incluse și într-un ordin al ministrului educației, iar o hotărâre de guvern spune că acești copii au alocația zilnică de hrană în același cuantum și primesc rechizite în aceeași cantitate cu cei care se află în sistemul de protecție socială. Finanțarea acestor drepturi se face pentru toți copiii/elevii/tinerii cu cerințe educative speciale care urmează o formă de școlarizare.
Așadar, chiar nu sunt instituționalizați, copiii cu handicap îngrijiți în familie, care merg la școală, au aceleași drepturi cu cei instituționalizați, inclusiv alocația zilnică de hrană, alocație care, în județul Giurgiu, este stabilită, de la 1 decembrie, la suma de 16,6 lei pe zi.
Numai că acești bani ar trebui asigurați de bugetul local, același buget care nu susține nici măcar salariile însoțitorilor persoanelor cu handicap, știute fiind problemele create în acest domeniu de luni de zile. Așa că, în aceste condiții, e greu de crezut că legea va fi respectată prea curând la Giurgiu.
La fel de greu de crezut este și faptul că drepturile acestor copii nu ar fi cunoscute de autoritățile locale. Se pare că nu sunt cunoscute, însă, de părinții copiilor ce ar putea beneficia cel puțin de această alocație de hrană zilnică, ca să nu mai vorbim de celelalte drepturi – cazarmanent, îmbrăcăminte, încălțăminte – prevăzute, totuși, de legile României.
