Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Teleorman a găzduit joi, 24 aprilie, un eveniment deosebit de important pentru administraţiile şi, implicit, cetăţenii a trei judeţe, Teleorman, Dâmboviţa şi Giurgiu. Şefii celor trei Consilii Judeţene au semnat contracte de asociere, în baza cărora vor depune proiecte europene pentru reabilitarea şi modernizarea mai multor drumuri judeţene.
La acţiunea din Alexandria, au mers delegaţii din partea celor trei Consilii Judeţene, alcătuite din şefi ai CJ-urilor respective, vicepreşedinţi şi specialişti, directori ai compartimentelor instituţiilor respective. De la Giurgiu au participat preşedintele Vasile Mustăţea, administratorul public al judeţului, Dumitru Beianu, directorul economic, Florentina Stănculescu, şeful Serviciului Investiţii, Monica Peicea şi directorul Direcţiei de Dezvoltare a CJ, Nicu Mardale. 
Gazda, respectiv şeful CJ Teleorman, Adrian Gâdea, a spus că scopul întâlnirii îl reprezintă, în primul rând, o asociere între Giurgiu, Teleorman şi Dâmboviţa pentru un proiect legat de Drumul Judeţean 503. „Un drum ce pleacă din judeţul Giurgiu, străbate judeţul Teleorman şi merge în judeţul Dâmboviţa, cu o lungime de aproximativ 100 kilometri. Comunele tranzitate sunt 15, iar populaţia beneficiară a acestui proiect este de circa 120.000 de locuitori”, a spus Gâdea.
Sprijin pentru Dâmboviţa
Proiectul va fi depus pe Programul Operaţional Regional, ceea ce înseamnă, aşadar, fonduri europene atrase. Preşedintele CJ Teleorman a precizat că scopul principal al proiectului realizat în baza asocierii îl reprezintă fluidizarea circulaţiei pe Autostrada A1, dar şi spre podul Prieteniei, Giurgiu-Ruse. Va fi, a mai spus Adrian Gâdea, o legătură directă între cele trei judeţe, iar o infrastructură pusă la punct va însemna dezvoltare, progres, investiţii. De asemenea, o altă asociere a fost parafată joi, 24 aprilie, între Giurgiu şi Dâmboviţa, pentru Drumul Judeţean 401.
„Proiectul cu Giurgiu este foarte important pentru noi şi îi mulţumesc domnului preşedinte Mustăţea că a înţeles să ne sprijine, pentru că beneficiari aici suntem noi, cei de la Dâmboviţa, pentru că, din 38 de kilometri de drum, 35 sunt în judeţul Dâmboviţa”, a spus şeful CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.
De asemenea, pe teritoriul judeţului Dâmboviţa vor fi efectuate şi lucrări de reparaţii ale mai multor poduri. „După această festivitate de semnare, o să trebuiască să trecem şi la muncă pentru a face toate documentele necesare ca să fim printre primii care depun proiecte pentru finanţare”, a mai spus Ţuţuianu.
Lucrări şi pe porţiunea din DJ 503 ce intră în municipiu
Luând cuvântul, şi preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, Vasile Mustăţea, a vorbit despre importanţa acestor asocierii cu celelalte administraţii. „Această cooperare cu cele două judeţe este primul pas în a arăta că, deşi unii ne-au pus beţe în roate privind regionalizarea, noi, preşedinţii de consilii judeţene putem să ne asociem şi să colaborăm în profitul cetăţenilor din aceste judeţe”, a spus Mustăţea, reamintind că are în intenţie şi o altă asociere, cu Teleorman şi Argeş pentru proiecte privind reabilitarea Drumului Judeţean 504 şi a lui 504 A. Pe de altă parte, şeful CJ Giurgiu, legat de DJ 503, a declarat că o porţiune din acesta intră şi în municipiul Giurgiu. În acest sens, tronsonul respectiv a fost luat în administrare, de la Consiliul Local, de către CJ, special pentru a putea fi depus proiectul mare pentru modernizarea sa.
Asocierile între judeţe- şanse mai mari la câştigarea proiectelor
Revenind, legat de evenimentul de joi, Mustăţea a completat: „Scopul principal al asocierilor este de a da o şansă mai mare proiectelor noastre, pentru că proiectele în care sunt asociate mai multe judeţe obţin un punctaj mai mare la evaluarea lor”.
Acest lucru a fost punctat şi de administratorul public al judeţului Giurgiu, Dumitru Beianu. „Asemenea asocieri înseamnă concret câteva oportunităţi pe care nu le-am avut în mandatul trecut. Atunci nu se vorbea de regionalizare sau se vorbea într-o formă agreată de PDL şi care nu reprezenta o soluţie. Acum, regionalizarea, pe suportul consiliilor judeţene, oferă această posibilitate de a depune proiecte pentru drumuri judeţene ce tranzitează mai multe judeţe şi, au spus şi edilii, în acest fel, există posibilitatea obţinerii unui punctaj suplimentar. Asta înseamnă creşterea şanselor ca proiectul să fie realizat şi drumul respectiv să fie modernizat pe toată lungimea lui, de sute de kilometri în unele cazuri”, a spus Beianu.
Giurgiu are acum o problemă- bugetul blocat
Din păcate, însă, aşa cum este ştiut, în acest moment, secţiunea de investiţii din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Giurgiu este blocată, după atacarea hotărârii aferente în contencios-administrativ de către prefectul Lavinia Crişu.
„Este trist. Este 100% politică, nu are nicio legătură cu argumentaţii de natură administrativă sau de orice altă natură specifică acestui domeniu şi este prejudiciată, în acest fel, inclusiv şansa ca judeţul Giurgiu să beneficieze de fonduri europene, în condiţiile în care, aţi văzut, ceilalţi preşedinţi au reiterat interesul comunităţilor pentru a aduce bani europeni pentru realizarea investiţiilor, a creării locurilor de muncă şi toate celelalte avantaje ce derivă din acestea”, a mai spus Dumitru Beianu.
Revenind la proiectele europene pentru drumurile 503 şi 401 A, preşedinţii CJ-urilor din Teleorman, Dâmboviţa şi Giurgiu au anunţat că pentru paşii următori sunt aşteptate ghidurile de finanţare.
Cătălina Sfetcu
