Fără să se consulte cu cei care răspund de spitalele din Giurgiu, ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, a dat un ordin prin care a obligat autorităţile din judeţul nostru să reducă cu 80 numărul paturilor din unităţile medicale aflate în administrarea Consiliului Judeţean. Acest lucru a pus în dificultate, pentru început, activitatea de la Singureni. Se poate spune că este vorba despre o nouă nedreptate făcută locuitorilor judeţului Giurgiu de către guvernanţi. Ministrul Sănătăţii a transmis recent un nou ordin, iar Consiliul Judeţean, Direcţia de Sănătate Publică şi conducerile spitalelor din judeţ au fost puse în faţa faptului împlinit. Fără să poată comenta, autorităţile trebuie să reducă rapid cu 80 numărul de paturi din spitale. Anunţul a fost făcut joi, 31 martie, de către preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, Dumitru Beianu, într-o conferinţă de presă.
„Această situaţie este extrem de dificilă şi aduce sistemul de sănătate publică din judeţul Giurgiu în pragul falimentului. Nu înţelegem care au fost raţiunile acestei diminuări consistente. Am fost obligaţi să ajungem la 737 de paturi, ceea ce înseamnă un coeficient de 2,75 paturi de spital la 1.000 de locuitori. Nu ştiu dacă există vreun judeţ mai nedreptăţit decât noi, şi nici nu mă interesează, dar dacă mă raportez strict la media pe ţară, respectiv de 6,02, este imposibil de înţeles cum de s-a tăiat atât şi am ajuns sub jumătate din ceea ce există la nivel naţional”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean.
Potrivit lui Dumitru Beianu, imediat după apariţia Ordinului, a fost organizată o întâlnire cu conducerea Direcţiei de Sănătate Publică şi cu managerii spitalelor. S-a stabilit ca reducerea să fie făcută astfel: patru paturi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu, şase de la Vadu Lat, 20 de paturi de la spitalul din Izvoru, tot atâtea de la unitatea din Bolintin Vale şi 30 de paturi de la spitalul din Singureni.
„Niciun moment n-am avut intenţia să închidem unitatea din Singureni. Ca dovadă, aveam deja finalizat proiectul tehnic şi pregăteam licitaţia pentru reabilitarea acoperişului de acolo. De asemenea, avem un proiect aprobat prin care intenţionam ca în perioada imediat următoare să montăm panouri solare în cadrul unui sistem de producere a apei calde şi a energiei electrice. Proiectul este finanţat prin Fondul de Mediu şi cofinanţat de Consiliul Judeţean Giurgiu”, a mai spus Beianu.
Autorităţile giurgiuvene au încercat chiar să negocieze cu alte spitale ca acestea să renunţe la un număr mai mare de paturi pentru a putea fi salvată unitatea de la Singureni, discuţiile rămânând însă fără rezultat. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu a mai anunţat că va fi depus un memoriu către ministrul Sănătăţii în acest caz. Dacă nu se va rezolva nimic, atunci, în maximum o lună, Spitalul de la Singureni va fi practic desfiinţat. 30 de paturi vor fi oricum reduse, iar 20 de paturi vor trece prin comasare la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu. În aceste condiţii, autorităţile judeţene caută soluţii pentru început în cazul cadrelor medicale care vor rămâne fără serviciu.
„Urgent, vom face o evaluare a clădirii şi a terenului unde a funcţionat spitalul de la Singureni. Aceasta, în urma unei discuţii avute cu Paul Marinescu (directorul DSP Giurgiu, n.r.) care a luat legătura cu investitori. Aceştia ar vrea să amenajeze acolo un centru pentru persoanele cu Alzheimer”.
Dumitru Beianu a mai precizat că dacă centrul respectiv s-ar deschide, cadrele medicale care activau la unitatea medicală de la Singureni ar putea rămâne acolo să lucreze.
Mai puţine paturi, mai puţini bani de la Casa de Asigurări
Pe de altă parte, Dumitru Beianu a mai anunţat săptămâna trecută că reducerea numărului de paturi cu 80 în cinci dintre unităţile medicale din judeţul nostru, înseamnă o reducere cu 30 de miliarde lei vechi a fondurilor venite prin contracte cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Aceasta în condiţiile în care Consiliul Judeţean este presat de Ministerul Sănătăţii să urgenteze investiţiile în vederea apropiatei acreditări a unităţilor medicale.
„Conveniserăm cu managerii spitalelor să asigure ei plata personalului, astfel încât cadrele să aibă motivaţia de a oferi servicii de calitate, să plătească ei cheltuielile de funcţionare, iar Consiliul Judeţean să facă investiţii. Şi vom demara lucrări. Este vorba de reabilitarea integrală a spitalului vechi, reabilitarea tuturor instalaţiilor din spitalul nou, reabilitarea curţii – ca prime lucrări ce însumează aproape 100 de miliarde lei vechi. Nu ştiu cum o să fac, dar fac eu cumva. Dar acum, îmi mai ia CJAS, în urma acestei reduceri a numărului de paturi, 30 de miliarde de lei vechi. Mi-e foarte greu să cred, ca să nu zic că va fi practic imposibil, că banii ce vor rămâne Spitalului Judeţean în principiu, acesta fiind centrul asistenţei sanitare din Giurgiu, să mai ajungă pentru funcţionarea unităţii. Mi-e teamă de faptul că tot noi va trebui să asigurăm aceste fonduri pentru funcţionare”.
Dumitru Beianu a concluzionat că îi este imposibil să acopere şi sumele pierdute în urma reducerii numărului de paturi, fonduri care de altfel ar trebui să fie asigurate chiar de Ministerul Sănătăţii în vederea funcţionării spitalelor.
„Rămânem la 2,7 paturi la mia de locuitori faţă de 6,02 media pe ţară. Dacă eram la peste 6, puteau să ne spună, vreţi mai mult decât media pe ţară, atunci plătiţi-vi-le. Au fost autorităţi publice care au fost de acord să finanţeze ceea ce nu a putut Ministerul, dar aici nu putem vorbi despre aşa ceva, când noi suntem la mai puţin de jumătate decât media pe ţară în ceea ce priveşte numărul de paturi. Ar fi absurd să accept că tot noi trebuie să susţinem şi banii pierduţi acum”.
