Ion Albu, respectiv preşedintele executiv al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, a fost cel care a făcut oficiile de gazdă în cadrul întâlnirii din 2 octombrie, de la Centrul Cultural Ion Vinea. Motivul? Reuniunea numită ”Împreună pentru dialog social în România”, reuniune care este prinsă într-un proiect european ce încearcă să aducă la aceeaşi masă sindicate, patronate, stat, societate civilă.
Acesta – proiectul – se identifică cu un mecanism menit să creeze instrumente şi oportunităţi în zona unor oameni cu interese diferite, dar care se pot întâlni pentru a şi le armoniza. Totul, desigur, având ca obiectiv implicit bunăstarea generală.
În două fraze, trei, cam aşa ar putea fi sintetizat acest gen de întâlniri. Marţi dimineaţă, la ”Ion Vinea”, sala a fost plină cu şefi de deconcentrate, personalităţi din societatea civilă şi directori ai altor instituţii bugetare, prezidiul fiind întregit de preşedintele Consiliului Judeţean Vasile Mustăţea, prefectul Nina Carmen Crişu, preşedintele CNS Meridian Ion Popescu, ministrul delegat pentru dialog social Liviu Pop, consilierul din cadrul Ministerul Mediului Marius Matei şi, nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
Cel mai tânăr ministru din Guvernul Ponta, Daniel Constantin, 34 de ani, după ce ne-a anunţat că statistic, Giurgiul înseamnă 70% din populaţie rural, creionând astfel importanţa celor care trăiesc în provincie, a făcut câteva precizări pentru fermierii şi agricultorii locului. Bunăoară, volumul maxim acordat de plăţi pe agricultură din 2013 va fi de aproximativ 120 de euro pe hectar, bani proveniţi de la Comunitatea Europeană, la care se vor adăuga în jurul a 57 de euro, banii guvernului României. Tot pentru cei interesaţi, este de notat că din 2014, este antamat un miliard de euro pentru a se începe reabilitarea sistemului de irigaţii naţional, acesta fiind, nu numai declarativ, prioritatea numărul unu a ministrului Constantin.
Una peste alta, faţă de alte ramuri economice, agricultura a absorbit în ultimii şase ani peste 4 miliarde de euro, prin proiectele aferente, dintr-un total de 8,2 miliarde. Un procentaj, aşadar, de 50% care face cinste ministerului de resort, faţă de media naţională, sub 10% ca şi absorbţie a acestor fonduri, multe nerambursabile. De ce sunt de notat toate acestea? Pentru că şi în perioada 2014-2020, deşi criza economică a redesenat în lumea geopolitică alte trasee, se vor aloca României, pe agricultură, aceleaşi sume consistente.
Ei bine, în final, cadrul reuniunii de la Giurgiu rezidă tocmai în acest demers, guvernamental şi nu numai, de a conştientiza populaţia faţă de aceste oportunităţi extraordinare. Ministrul delegat pe dialog social Liviu Pop a amintit (chiar) de redactarea unor ghiduri care să fie împărţite în teritoriu, pentru că există nenumărate fonduri nerambursabile, facil de obţinut, ce ar putea să ajungă, de ce nu, şi la Giurgiu. Acolo unde există deja 1400 de cereri eligibile pe Măsura 3.3.2., adică pe dezvoltare rurală, cei de aici, după cum a menţionat şi ministrul Constantin, fiind pe cale, în următorii ani, să minimizeze decalajul de confort faţă de urban.
De urmărit.
