Într-un moment în care încrederea românilor în DNA a atins cel mai ridicat prag iar reţinerile unor personaje politice au devenit, parcă, banalitate, cei care sunt pe cale să fie arestaţi – după toate probabilităţile – invocă un curs al legii mai articulat, mai logic.
Astfel, fostul prezidenţiabil Elena Udrea, arestată la domiciliu în Dosarul Microsoft, susţine că este nedrept să aibă interdicţie să discute despre situaţia sa.
”Într-o şedinţă a CSM de zilele trecute, a fost făcută o propunere interesantă. Domnul procuror Gheorghe Muscalu este de părere că persoana aflată sub control judiciar nu ar trebui să aibă voie să comunice public legat de cauza în care este acuzat. Deşi ideea a venit ca urmare a situaţiei create în jurul meu, declar că sunt întru totul de acord! Dar pentru ca actul justiţiei să nu fie afectat, nu cumva ar trebui ca aceeaşi interdicţie să o aibă şi acuzatorul?
Într-un dosar penal există două părţi care trebuie să aibă tratament egal: acuzarea şi apărarea. Dacă acuzarea se face în mod public, atunci şi apărarea trebuie să poată să răspundă public. Aşadar, ar fi corect să nu mai vedem comunicate oficiale sau documente din dosare date – cum se spune – pe surse, din partea anchetatorilor. Acestea nu au alt rol decât acela de a construi o percepţie publică de vinovăţie a celui acuzat, înainte ca o instanţă să se pronunţe. Mai ales când aşa zisa percepţie publică devine un argument al acuzării invocat adesea în faţa judecătorilor.”
