La zi

Nevoia schimbării tratamentului aplicat oamenilor de afaceri din România

lili ciobanuCOMUNICAT DE PRESĂ 

Deputatul Liliana Ciobanu ia poziţie faţă de umilirea întreprinzătorilor autohtoni

 ÎNTREBARE Adresată Domnului Prim-Ministru Victor-Viorel Ponta, Guvernul României.

De către: Deputat independent de Giurgiu, Liliana Ciobanu.

Obiectul întrebării: Nevoia schimbării tratamentului aplicat oamenilor de afaceri din România.

Stimate domnule Prim-Ministru,

Există o preocupare constantă a populaţiei României pentru două aspecte extrem de importante care vizează dezvoltarea generală a ţării şi, implicit, bunăstarea generală a românilor. Este vorba de strategiile privind combaterea sărăciei, şi, pe de altă parte, stimularea mediului de afaceri autohton. Sunt două capitole aparent distincte, dar care au o mare legătură între ele, se întrepătrund şi au aceleaşi consecinţe asupra vieţii oamenilor din această ţară.

Accentuarea combaterii sărăciei ar conduce la o evoluţie pozitivă generală a populaţiei, la creşterea nivelului cultural, social şi material, la diminuarea migraţiei forţei de muncă şi majorarea accesului tinerilor la educaţie şi integrare în piaţa muncii. Sprijinirea mediului de afaceri românesc, ar avea, de asemenea, efecte extrem de benefice, prin crearea locurilor de muncă atât de necesare românilor, şi pentru menţinerea specialiştilor bine pregătiţi în toate domeniile, precum şi a tinerilor, în ţară. După cum ştiţi, chiar reprezentanţii Guvernului condus de dvs. au afirmat că intensificarea gradului sărăciei din România ar putea determina creşterea curentelor extremiste, şi astfel să fim în potenţial pericol din punct de vedere al siguranţei naţionale.

Dacă în ceea ce priveşte combaterea sărăciei s-a conceput o strategie naţională în vederea diminuării acestui fenomen, dezvoltarea mediului de afaceri autohton rămâne o problemă încă extrem de spinoasă şi nerezolvată. Realitatea arată că oamenii de afaceri autohtoni sunt efectiv terorizaţi, la propriu, de organele de control existente pe toate domeniile de activitate. Reprezentanţii acestor instituţii ale statului român dau dovadă, de cele mai multe ori, de o atitudine distructivă, în loc să adopte un comportament preventiv şi constructiv. Practic, organismele de control privesc şi tratează din capul locului un om de afaceri ca pe un infractor, şi nicidecum ca pe un român onest şi corect, care se zbate să ţină în viaţă o mică afacere şi să ducă în spate responsabilitatea socială şi financiară a câtorva zeci de salariaţi. Cu alte cuvinte, deşi generează plus valoare în economie, prin crearea de locuri de muncă, plata salariilor angajaţilor şi a taxelor şi impozitelor datorate statului, aceşti angajatori sunt priviţi şi analizaţi întotdeauna cu o suspiciune nefirească într-o economie de piaţă conturată pe baze reale şi normale.

Consider că Guvernul trebuie să fie mult mai preocupat de încurajarea capitalului românesc. Spre exemplu, întreprinzătorii din mediul rural nu îşi permit să angajeze permanent contabil ori jurist, iar atunci când cei din instituţiile responsabile ajung în control la aceşti mici deţinători de afaceri vor de îndată toate actele pe masă şi, bineînţeles, actualizate la zi. Nu o dată au existat cazuri în care inspectorii de control solicită micilor întreprinzători exact actele despre care ştiu bine că oamenii nu le au în regulă, din lipsa timpului de actualizare sau din alte condiţii obiective. În aceste condiţii, este extrem de simplu şi uşor să întocmeşti  un act de contravenţie şi să amendezi cu bani grei pe oricine din mediul de afaceri!

Nu există însă o gândire pe termen lung, respectiv la efectele pe care le poate avea o amendă de câteva sute sau mii de lei asupra acelui patron, deoarece o astfel de sancţiune poate duce la închiderea afacerii şi la trimiterea în şomaj a altor persoane nevinovate. Este o realitate faptul că oamenii de afaceri din România, mă refer aici în special la cei mici şi mijlocii, nu au nici un fel de siguranţă din partea statului. Relaţia stat-întreprinzători este distorsionată, mai ales în cazurile efectuării plăţilor. Atunci când au bani de încasat de la stat, statul „suveran” îşi permite să întârzie luni de zile cu plata, fără să fie constrâns să suporte dobânzi de întârziere sau penalităţi. În schimb, când un angajator întârzie plata către stat, uneori doar pentru câteva zile şi din motive justificate, el plăteşte înzecit! Sunt aspecte incorecte, care este necesar să fie analizate şi îndreptate de responsabilii Ministerului de Finanţe şi a celorlalte organisme care se ocupă de mediul de afaceri autohton din subordinea Guvernului.

        Având în vedere consideraţiile prezentate, vă rog să îmi transmiteţi, stimate domnule prim-ministru, care este gândirea Executivului condus de dvs. pentru încurajarea mediului de afaceri, măsurile de stimulare a capitalului autohton şi sprijinirea IMM-urilor.

Solicit răspuns scris.

Deputat independent de Giurgiu,

Liliana CIOBANU

Print Friendly, PDF & Email

Știri asemănătoare

Lasă un comentariu

*Folosind acest formular ești de acord cu politica noastră de confidențialitate!