Zona Liberă Giurgiu împlineşte, în aceste zile, 20 de ani de la înfiinţarea sa. La primul centenar, în urmă cu 10 ani, Zona Liberă Giurgiu a inaugurat primul terminal de nivel european, pentru ca acum, după 20 de ani de la înfiinţare să reprezinte un punct de referinţă nu doar în România, ci şi în întreaga lume, fiind una dintre cele mai profitabile. Costurile scăzute ale transportului pe apă, conexiunile pentru realizarea facilă a transportului intermodal, dar şi integrarea în politica generală a Comunităţii Europene de transport al mărfurilor pe căile navigabile, un transfer mai prietenos mediului au asigurat o dezvoltare importantă.
La acest moment, managementul Administraţiei Zonei Libere Giurgiu este asigurat de Liviu Cartojan, director general, activitatea fiind coordonată cu succes de către municipalitate, prin Consiliul local municipal, din anul 2008.
Înfiinţarea Zonei Libere Giurgiu
Zona Liberă Giurgiu s-a înfiinţat prin Hotărârea Guvernului României nr. 788/1996, în scopul promovării schimburilor internaţionale şi al atragerii de capital străin pentru introducerea tehnologiilor noi, precum şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei naţionale, atât amplasamentul cât şi existenţa unor utilizatori preponderent cu activitate industrială conferindu-i un specific deosebit.
Obiective
Poziţionarea acesteia este în partea de sud a municipiului Giurgiu, delimitată de drumul care face legătura între municipiul Giurgiu şi Portul Giurgiu, fluviul Dunărea precum şi de cele două canale care comunică cu fluviul.
Amplasarea sa în municipiul Giurgiu, principal port la Dunăre, prezintă un avantaj major pentru transportul de mărfuri pe cale fluvială, Dunărea conferindu-i o legătură naturală cu toate porturile dunărene până la ieşirea în Marea Neagră, canalul navigabil Dunărea – Marea Neagră realizează legătura pe apă între Portul Giurgiu şi Portul Maritim Constanţa – principală “poartă maritimă” a ţării.
De asemenea, fluviul Dunărea asigura portului Giurgiu legături fluviale cu cele opt ţări riverane Dunării din Europa de Est şi Europna Centrală, iar prin Canalul Rhin-Main-Dunăre cu ţările din Vestul Europei, cu ieşire la Marea Nordului prin Portul Rotterdam. Se asigură deci o legătură directă pe apă, între Marea Neagră, prin Portul Maritim Constanţa, şi Marea Nordului prin Portul Rotterdam, portul Giurgiu asigurând o “placă turnantă” pentru traficul destinat ţărilor balcanice şi Orientului Mijlociu.
Pe de altă parte, oraşul Giurgiu, situat în partea sudică a României, se află la intersecţia unor importante căi de comunicaţii terestre (feroviare şi rutiere), care asigură integrarea în reţeaua rutieră şi în magistralele feroviare internaţionale. Zona Liberă Giirgiu se află la intersecţia unor coridoare europene importante, şi anume : coridorul VII, IX şi IV.
Podul rutier şi feroviar de peste Dunăre, confera municipiului Giurgiu rolul de “principală poartă a ţării pe direcţia Nord – Sud”.
