Sunt zile în care rabdă de foame, doar ca să aibă copiii ce mânca. De mai bine de 10 ani se mută de colo-colo, pentru că au o casă a lor. Maria Breazu şi băiatul ei, bolnav de schizofrenie, cer cu disperare ajutorul oamenilor cu sfulet, dar şi al autorităţilor, care, cel puţin pînă acum, au rămas indiferente la strigătele ei disperate.
Chiar dacă soarta nu a fost generoasă cu ea niciodată nu şi-a imaginat că va ajunge într-o astfel de situaţie. Cu lacrimile pe faţă Maria, o femeie de 58 de ani din Giurgiu îşi strigă durerea cu disperare. A divorţat de soţul ei în urmă cu câţiva ani şi a rămas singură cu trei copii. Fetele s-au căsătorit, băiatul mai mare a avut şi el o familie.
Însă, imediat după ce a terminat armata şi după ce a divorţat şi el de soţie, a intrat în depresie. S-a îmbolnăvit, iar acum, la 36 de ani, suferă de schizofrenie paranoidă. Nu au o casă a lor. Locuiesc cu chirie, iar venitul lunar abia dacă le ajunge de pe o zi pe alta. De fapt, tot salariul pe care îl câştigă Maria ca femeie de serviciu la Centrul Cultural Local Ion Vinease duce pe tratamentele băiatului şi pe utilităţi. Ar vrea să iasă din acest calvar în care se simte captivă de atâţia ani. A cerut ajutorul Primăriei şi al Consiliului Judeţean pentru a primi o locuinţă socială, însă totul a fost în zadar.
Impresionaţi de drama femeii, colegii săi şi directorul Centrului, Virgil Peţanca, au încercat să o sprijine cum au putut. Pentru a avea ce pune pe masă, Maria cumpără mâncare pe datorie de la magazinul din cartier.
În ziua când reporterii Valahia TV au stat de vorbă cu ea, Maria avea în sacoşa pentru serviciu doar o conservă şi un colţ de pâine. A recunoscut că le păstrează pentru zile negre. Din cauza tuturor acestor necazuri, Maria s-a îmbolnăvit şi ea. Are probleme grave cu ficatul şi cu stomacul. Medicii spun că ar fi din cauza lipsei de hrană adecvată.
Toţi cei care vor să o ajute pe Maria Breazu pot suna la numărul de telefon 0733. 826. 446.
Povestea Mariei, pe larg, în jurnalul de ştiri Valahia TV, joi seară, la ora 19.
1 comentariu
Eu mereu am probleme cu Tudo. Ba nu găsesc taxi ce2nd sun, ba-mi eente2rzie,ba dau de vreun liiidbnos de-mi doresc moartea pe2nă ajung la destinație, ba de vreun student arogant care habar nu are cum să ajungă unde eel rog sau am pățit foarte des la Tudo să intru een mașină și să fiu eente2mpinată cu următoarea eentrebare: ”Doriți bon?” cen concluzie, nu-mi place Tudo. Cum a eenceput la tine așa eenceput și la mine. Eu eeți recomand să te reprofilezi.