Oricât de clişeistic ar rezona, România-Ungaria se anunţă a fi – şi de această dată – mai mult decât un meci de fotbal. Mai mult decât o simplă confruntare aferentă preliminariilor Europeanului francez 2016. De ce? Pentru că România-Ungaria transcende de fiecare dată simplele date. De fiecare dată, răzbat nuanţele xenofobe. Şi de-o parte şi de alta. Noi intrăm precipitat pe Google pentru a ne reaminti primele trei strofe din Deşteaptă-te, române!, ei mai dau o tură prin Ţinutul Secuiesc pentru a vopsi în roşu-alb-verde bornele kilometrice.
Ce se va întâmpla sâmbătă seara pe Arena Naţională? Pe de-o parte, UEFA a promis că va superviza drastic partida, pe de alta, ambele galerii au promis bannere care mai de care mai controversate, devenind evident că se va lăsa cu amenzi groase şi suspendări.
Până la a consemna însă evidentul, sau iminentul, spuneţi-i cum vreţi, să menţionăm că ”blajinul şi cumsecadele nostru vecin de la vest de Dunăre” intenţionează să afişeze o bucată imensă de pânză pe care să fie desenate câteva vârfuri de munte, alături de mesajul ”Carpaţii maghiari”.
Fanii unguri, desigur, nu intenţionează altceva decât să incite, având în vedere că doar 4% din suprafaţa Carpaţilor se află pe teritoriul Ungariei.
Cei 2850 de suporteri budapestani (în mare parte) ce vor sosi în Gara Obor, în jurul prânzului, suporteri cărora li se vor alătura alţi 150-200 din Covasna şi Mureş, vor întregi un sector dintr-o peluză, la fel de minimal şi derizoriu, precum procentul suprafeţei carpatine de pe teritoriul Ungariei.
Pentru conformitate, să spunem că 53% din suprafaţa Carpaţilor se află pe teritoriul României, restul fiind împărţit de-a lungul a şase ţări.
Virgil MOCANU
