Subprefectul Lucian Dumitru a făcut recurs în procesul privind bugetul propriu al Consiliului Judeţean, iar acest lucru înseamnă, automat, menţinerea blocajului în ceea ce priveşte activitatea Consiliului şi a instituţiilor subordonate. Anunţul a fost făcut luni, 9 aprilie, într-o conferinţă de presă, de preşedintele CJ, Dumitru Beianu.
În continuare, este deosebit de dificilă situaţia angajaţilor Consiliului Judeţean şi a celor din instituţiile subordonate, a salariaţilor Spitalului Judeţean şi a pacienţilor, dar şi a beneficiarilor sistemului de asistenţă socială, copii, adulţi cu handicap şi bătrâni. Deşi CJ a câştigat procesul cu Prefectura în ceea ce priveşte primul buget propriu, instituţia din urmă a făcut recurs. Efectele acestui blocaj vor continua să se răsfrângă asupra tuturor celor implicaţi, asupra a mii de giurgiuveni, a spus la debutul acestei săptămâni, în conferinţă de presă, Dumitru Beianu.
„Este o veste extrem de tristă pentru mulţi dintre locuitorii acestui oraş şi ai acestui judeţ, care vor fi afectaţi de decizie. După atâtea concesii făcute de Consiliul Judeţean, am ajuns totuşi într-o situaţie imposibilă, chiar în condiţiile unui proces câştigat cu Prefectura, după ce Instanţa a respins toate acuzaţiile lor (privind hotărârea CJ pentru bugetul propriu al instituţiei, n.r.). Logic, normal, uman şi creştineşte dacă vreţi, ar fi fost ca Instituţia Prefectului, cu atât mai mult în această perioadă, să nu depună recurs. Dar şi în această situaţie extremă, ar fi existat o altă variantă care să permită tuturor angajaţilor din subordinea Consiliului Judeţean să primească salariile aferente lunii martie”, a spus Beianu.
Recursul, o „ambiţie portocalie”
Preşedintele Consiliului Judeţean i-a acuzat pe cei care nu au renunţat la acţiunea în Instanţă că au pus mai presus interesele politice faţă de cele ale cetăţenilor, specificând că acţiunea Prefecturii nu ar avea la bază decât intenţia de a menţine blocată activitatea Consiliului Judeţean, având în vedere viitoarea campanie electorală.
„Este o decizie luată la nivelul Instituţiei Prefectului, dar cu recomandări ferme din partea conducerii Partidului Democrat local, şi trist este că toate ministerele cunosc situaţia dar tolerează asemenea acţiuni. Dânsul (subprefectul Lucian Dumitru, n.r.) are o temă pe care o pune în practică, anume să blocheze toate investiţiile Consiliului Judeţean şi este prea puţin interesat de enormele pierderi pe care le produce această ambiţie”, a spus Dumitru Beianu.
Preşedintele Consiliului Judeţean a declarat şi că a trimis din nou memorii către toate ministerele ce au legătură cu activitatea Consiliului sau a instituţiilor subordonate. În plus, Dumitru Beianu a declarat că face demersuri pentru a putea intra în audienţă la primul-ministru Ungureanu, care, de altfel, până acum nu a răspuns în niciun fel strigătelor de ajutor de la Giurgiu.
Pe de altă parte, Beianu a afirmat că, în acest moment, din cauza recursului, cei care nu îşi vor lua salariile în aprilie sunt angajaţii Spitalului Judeţean.
„Dacă cele mai multe instituţii au o dată programată pentru salarii, pe 6 sau 7 ale lunii, din păcate sunt şi alte instituţii, de exemplu Spitalul Judeţean din Giurgiu, a căror programare este undeva în jurul datei de 15. Este cu atât mai nedrept şi mai greu de înţeles pentru mine că nu a mai aşteptat domnul subprefect nici măcar peste data de 12, când trebuia să ia salariile cei peste 700 de angajaţi ai Spitalului de Urgenţă”, a subliniat preşedintele CJ Giurgiu.
Investiţiile trebuie să continue
Unii constructori anunţă că amână investiţiile contractate, alţii le anulează, în timp ce penalităţile pentru întârzierea plăţilor continuă să se adune. Cu toate acestea, sunt lucrări ce nu pot fi întrerupte, a reafirmat în conferinţa de presă de la începutul săptămânii, preşedintele CJ, Dumitru Beianu, precizând din nou că trebuie să plătească aceste pierderi nu cetăţenii judeţului, ci cei care au blocat bugetul.
Consiliul Judeţean Giurgiu are în derulare foarte multe proiecte în diverse domenii de activitate, unele investiţii fiind finanţate cu bani din bugetul propriu, iar altele cu fonduri europene. În cazul acestora din urmă, nu se poate pune problema întreruperii acţiunilor, pentru că există un grafic impus al lucrărilor ce trebuie respectat, amânarea investiţiilor presupunând pierderea banilor obţinuţi, a explicat edilul giurgiuvean.
Pe de altă parte, dacă la spital, unii constructori au diminuat ritmul lucrărilor, sau doar au avertizat că le vor opri, la Policlinică, lucurile sunt clare. Firma care trebuia să se ocupe de repararea acoperişului a anunţat că nu va demara investiţia decât atunci când situaţia bugetului Consiliului Judeţean va fi clară.
