Conform calendarului de lucru, fiecare toamnă debutează cu un şir întreg de activităţi culturale. După “Noaptea Bibliotecilor”, care la 1 octombrie a deschis stagiunea, acţiunea de miercuri, 18 octombrie, intitulată “Victor Babeş – fondatorul şcolii româneşti de microbiologie” vine să continue seria acţiunilor derulate în cadrul Bibliotecii Judeţene “I. A. Bassarabescu” din Giurgiu.
Astfel, în baza unui parteneriat stabilit cu Liceul “Nicolae Cartojan” din municipiu, Biblioteca judeţeană a fost şi de această dată o gazdă minunată pentru toţi aceia care au dorit să afle mai multe amănunte despre viaţa cercetătorilor români, în cazul de astăzi – Victor Babes, ocazie cu care, doctorand Eleni Buzea, profesor în cadrul unităţii şcolare partenere, a susţinut o prezentare Power Point a întregii sale vieţi şi activităţi profesionale.
În cadrul colaborării, partea materială a fost asigurată de Liceul “Tudor Vianu”, iar cea tehnică de Biblioteca judeţeană care a realizat cu acest prilej o expoziţie de carte tematică cuprinzând materiale şi documente din domeniul microbiologiei.
Alături de doamnele bibliotecar Ani Strâcnă şi Camelia Chiţu, profesor Eleni Buzea a menţionat faptul că, în cadrul acestei acţiuni, şi-a propus să vorbească despre Victor Babes în ideea de a susţine un demers început în luna februarie şi care viza aducerea în prim planul vieţii culturale a activităţii tuturor cercetătorilor români. După prezentarea vieţii şi activităţii lui Gheorghe Marinescu, acţiunea se impunea ca o continuare în sensul că Victor Babeş nu a fost doar un apropiat al acestuia, ci ambii au avut o pasiune comună pentru microbiologie. După o scurtă trecere în revistă a biografiei lui Victor Babeş, doamna Eleni Buzea s-a aplecat mai cu seamă asupra activităţii ştiinţifice a acestuia pe care a prezentat-o ca fiind foarte vastă, dar cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, cât şi pe studiul microorganismelor patogene.
“Datorită formaţiei sale ştiinţifice de bază, Victor Babeş a creat concepţia ce poate fi denumită “patomorfologia procesului infecţios”, sinteză a microbiologiei cu histopatologia. Activitatea acestuia a influenţat şi dezvoltarea medicinii veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în ţara noastră, ameliorând metoda prin asociere, în cazurile grave, cu seroterapia. În 1887 a întemeiat primul institut de patologie şi bacteriologie la Bucureşti, care alături de tratatul asupra turbării i-au adus faima naţională şi mondială, materializată prin distincţii cum ar fi Premiul Breant, conferit de Institutul Franţei în 1912. Studiile sale în microbiologie au stat la baza introducerii antibioticelor în tratament”, a precizat doamna Eleni Buzea în cadrul acţiunii dedicată lui Victor Babeş cu prilejul împlinirii a 157 ani de la naştere şi 85 ani de la moartea fondatorului şcolii româneşti de microbiologie.
